Cei care sunt stresaţi în mod constant pot avea probleme grave cu inima, muşchii, stomacul, dar şi cu fertilitatea.
Durerile de cap, tensiunea crescută, depresia sau gastrita sunt simptome ale stresului prelungit, susţin specialiştii americani citaţi de site-ul WebMD, care spun că foarte multe organe din corp au de suferit din cauza stresului prelungit. Cele mai bune metode de relaxare sunt mişcarea şi somnul. Exerciţiile de respiraţie, hobby-urile şi meditaţiile sunt alte variante la care pot apela cei foarte stresaţi.
- Inima. Adrenalina cauzează vasoconstricţie, fenomen care creşte tensiunea arterială şi frecvenţa cardiacă. „Acestea pot cauza hipertensiune arterială şi defecte valvulare”, spune Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe şi fiziolog la Universitatea de Medicină şi Far macie „Carol Davila”, din Bucureşti. Stresul mai poate favoriza formarea cheagurilor de sânge, precum şi atacul de cord.
- Muşchii. Tensiunea constantă ca uzată de stres poate provoca dureri de gât, de umeri şi de spate. În plus, stresul poate agrava simptomele artritei reumatoide. „Cu timpul, forţa muşchilor scade, iar persoanele stresate care nu fac mişcare pot suferi o oboseală ne specifică”, mai explică fiziologul.
- Stomacul. Persoanele stresate care au deja probleme cu stomacul - precum gastrită, ulcer, sindrom de intestin iritabil, colite ulcerative - pot simţi o intensificare a simptomelor acestor afecţiuni. Soluţia ar fi să mâncaţi regulat, deoarece majoritatea celor stresaţi tind să aibă o dietă nesănătoasă, bogată în alimente de tip fast-food.
- Organele reproductive. Stresul este asociat cu infertilitatea, disfuncţii erectile, dureri menstruale sau probleme în timpul sarcinii, atrag atenţia specialiştii americani. În plus, mai pot apărea tulburări de ciclu menstrual.
- Plămânii. Stresul poate înrăutăţi simp tomele astmului şi ale bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC). „La cei cu astm, stresul poate produce o contracţie a musculaturii bronhiilor. Acestea se îngustează şi persoana respectivă simte că nu mai are aer. De asemenea, pe fondul unei imunităţi scăzute, sunt favorizate bronşitele, traheitele şi virozele”, explică Magdalena Ciobanu, pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, din Bucureşti.
- Creierul. Stresul poate cauza tulburări de somn şi de memorie. Mai mult, se modifică structurile termi naţi ilor neuronale care nu mai pot comunica cum trebuie şi care pot cauza probleme de concentrare şi depresie. Persoanele stresate se simt obosite, frus trate şi iritate. Specialiştii atrag atenţia că medicamentele nu sunt o soluţie bună, recomandarea fiind să dormiţi suficient, să aveţi un program de viaţă echilibrat şi să faceţi pauze.
- Oasele. Hormonii de stres scad calciul din oase, ceea ce face ca osteoporoza să fie mai agresivă atunci când se instalează. „Tot din cauza stresului pot apărea probleme cu dinţii. Stresul este principala cauză de sângerare a gingiilor”, susţine Radu Braga. În plus, stresul produce modificări în compoziţia salivei care nu mai poate curăţa cavitatea bucală.
- Pielea. Acneea şi psoriazisul pot fi agravate de stres. „Dacă puterea de apărare a organismului scade pot apărea infecţii la nivelul pielii. Psoriazisul este cu siguranţă cauzat de stres”, explică Radu Braga.
EFECTE ASUPRA IMUNITĂŢII
Mai multe răceli şi infecţii urinare
Stresul prelungit slăbeşte sistemul imunitar şi vă poate face să vă îmbolnăviţi mai des. „Stresul duce la eliberarea unor hormoni cu efect inhibitor asupra funcţiilor imune, fapt ce duce la scăderea imunităţii. Pe termen lung, creşte frecvenţa bolilor infecţioase, precum răcelile, iar în cazuri mai rare pot apărea infecţii urinare”, afirmă Radu Braga, fiziolog la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti. De asemenea, stresul poate agrava simptomele unor afecţiuni precum SIDA.