Usturoiul şi ardeiul protejează de teribila boală, în timp ce mezelurile stimulează dezvoltarea anarhică a unor celule cancerigene.
Grăsimile din alimentaţie sunt la fel de dăunătoare ca şi nicotina din tutun, iar consumul lor în exces poate accelera declanşarea unei forme de cancer. Specialiştii prezenţi la Conferinţa Naţională de Oncologie au atras ieri atenţia asupra importanţei pe care o are hrana în viaţa noastră şi au prezentat studii prin care s-a demonstrat că anumite forme de cancer (cancerul de ficat, de pancreas sau cel de stomac) apar în strânsă legătură cu alimentaţia.
Grăsimile provoacă tumori la ficat şi la pancreas
În următorii zece ani, unul din trei oameni ar putea suferi de o formă de cancer, dar tot atâţia oameni ar putea preveni această maladie prin schimbarea stilului de viaţă. O soluţie ar fi combaterea sedentarismului, pentru că prin mişcare se elimină substanţele chimice ingerate din alimente.
Una dintre lucrările prezentate ieri la congres arată că obezitatea reprezintă un factor de risc pentru apariţia cancerului, deoarece stimulează dezvoltarea anarhică a unor celule. „Celulele hepatice cresc în volum, celulele musculare se dezvoltă şi ele anormal, aşa că trebuie să încercăm să stăpânim acest flagel măcar prin schimbarea stilului de viaţă”, ne-a declarat profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. Paulescu”, din Bucureşti.
Cancerul de ficat, cel de pancreas şi de colecist au legătură cu consumul exagerat de lipide, iar cancerul esofagian, de gură şi de limbă au legătură cu excesul de alcool.
Carnea de peşte şi cerealele, alimente protectoare
Alimentele care fac rău organismului sunt cele care conţin grăsimi animale, zahăr, coloranţi şi aditivi. În schimb, cele care îl protejează sunt usturoiul, ardeiul iute, fructele, legumele, cerealele şi carnea de peşte, în măsura în care aceasta nu a fost puternic sărată şi condimentată. „Cercetări făcute în China şi Japonia au arătat că peştele puternic condimentat poate declanşa cancer esofagian”, a precizat profesorul Constantin-Târgovişte. Cea mai recomandată este dieta mediteraneană.
Specialistul a subliniat nu doar faptul că avem nevoie de o dietă echilibrată, ci şi de una neprelucrată termic excesiv. „Dacă am fiert alimentele, este bine să nu le mai punem şi la cuptor, fiindcă aşa scoatem din ele toate substanţele hrănitoare”, exemplifică profesorul Ionescu-Târ govişte. De altfel, există cercetări care arată că grăsimile şi proteinele animale prelucrate termic excesiv stimulează procesele celulare de la care pornesc cancerele.
Gătitul la aburi, cel mai bun
Cel mai indicat este gătitul la aburi ori pe grătar, cu condiţia ca alimentele să nu fie lăsate să se ardă. Carnea arsă şi cea puternic afumată sunt, de asemenea, dăunătoare. Chiar preparată corespunzător, este bine să mâncaţi carne mai rar, iar dacă o faceţi zilnic să nu depăşiţi o porţie mai mare de 70 de grame. „Dacă în ziua respectivă aţi mai asimilat proteine din ouă şi din lapte, consumul de carne chiar trebuie să fie mic”, a specificat Constantin-Târgovişte.
Medicii mai recomandă renunţarea la sucuri şi consumul de ceaiuri şi apă plată.
PROIECT Riscul de a face diabet, depistat în gări şi parcuri
Medicii specialişti în nutriţie şi diabet au pus la punct un proiect prin care vor să introducă în instituţiile publice, în parcuri, gări şi aerogări un sistem informatic prin care să poată fi determinat riscul unei persoane de a face diabet. „Softul ar permite oamenilor să introducă date precum greutatea, vârsta, numărul de kilograme, cazurile cunoscute de diabet în familie, valoarea glicemiei, dacă o cunosc, şi să determine astfel în ce măsură riscă să se îmbolnăvească de dia bet. La un scor mai mare de 12 puncte, programul i-ar avertiza că trebuie să se prezinte la medic”, a declarat profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, menţio nând însă că, până acum, nu a găsit fi nanţare pentru acest proiect.
Programul „Analize pentru toţi”, desfă şurat anul trecut, a crescut numărul cazurilor nou depistate cu diabet de la 11.000, în primele şase luni ale programului, la 13.000, în a doua parte a programului. Valoarea unei glicemii normale nu trebuie să depăşească 100 mg/dl.