„Regulile sunt făcute de mine”, spune mândru Emil Constantin, un producător autohton de ţuică. În faţa noastră, pe o tablă de şah luciosă, se înfruntau două seturi de piese de şah, unele umplute cu un lichid alb, transparent, celelalte pline cu o licoare roşie. Toate aveau în partea de sus un dop mic din lemn. „Există o legătură între importanţa piesei şi tăria şi aroma băuturii”, explică mai departe argeşeanul. „În pion este o ţuică nouă şi mai slabă. În nebun, o ţuică mai bătrână şi mai tare. În regină este cea mai aromată şi mai veche ţuică”. Ineditul joc de şah cu figurine pline cu ţuică şi vişinată nu se deosebeşte prea mult de cel clasic. Numai într-o singură privinţă: cel care a capturat o piesă este obligat să-i golească conţinutul. “Trebuie să-i dai mat cât mai repede”, zice Constantin, ”altfel s-ar putea să te îmbeţi şi să pierzi jocul.”
Ideea e că trebuie să-ţi înfrângi oponentul luându-i cât mai puţine piese, deci cu maximum de economie. Lucrurile nu se fac însă la întâmplare. Tabla de şah are două sertare în partea de jos pentru piese. Tot acolo stau şi două sticle: „Jocul se pregăteşte laborios. Fiecare jucător are câte o sticlă cu pâlniuţe ca să umple piesele”, spune argeşeanul.
Ţuica ce nu păcăleşte gustul omului
Emil Constantin, venit la Târgul pentru o Viaţă Sănătoasă de la Muzeul Ţăranului Român, este un producător de ţuică ecologică din comuna Cuca, judeţul Argeş. „Eu moştenesc această meserie de la bunicul şi străbunicul meu. Am primit de la dânşii livezile şi utilajele: buţi, butoaie, cazane, pâlnii, magazii, povarnă, împreună cu gospodăria, casa şi terenul”.
Zona în care locuişte este una de deal, unde oamenii au crescut dintotdeauna pomi fructiferi. Dar deoarece Cuca este amplasată la distanţă mare de oraş, familia sa nu s-a putut îndeletnici cu vânzarea fructelor proaspete, aşa că au devenit producători de ţuică.
Soiurile pe care le cultivă sunt vânătă românescă şi prunul negru. El spune că sunt mai rezistente la boli şi la dăunători decât soiurile altoite. În plus, trăiesc mai mult, iar Constantin are chiar şi pomi de 100 de ani.
Nu-i stropeşte şi nu le pune îngrăşăminte: „La soiurile astea nu apare monolioza (mucegaiul). Dezavantajul este că se desfac mai greu de pe sâmbure. Ţuica mea nu are arome sau coloranţi care să păcălească gustul omului. Aroma este cea naturală şi de la butoiul de stejar sau de dud”.
Ca un adevărat maestru bucătar care nu vrea să dezvăluie ingredientele secrete pe care le foloseşte, Constantin nu vrea să spună cum au ajuns nişte mere întregi în sticlele cu un gât subţire cât degetul mic: „E secret de fabricaţie. Multă lume întreabă, dar aici s-a terminat. Fiecare îşi imaginează cum ajunge mărul acolo, dar numai noi ştim”.
Are două hectare cultivate cu pruni, din care scoate 200-300 de litri pe an, într-unul bun: „Dacă apare un îngheţ de primăvară, nu mai avem nici noi de magiun. Suntem siguri de producţie numai când avem ţuica în butoi”, conchide el.
„Dacă dai cu bomba atomică atunci mor şi dăunătorii" La târg au venit şi producători autohtoni de vin ecologic. Flavius Hadadea este reprezentantul unei firme franco-române care are o cramă şi o vie de 30 de hectare la Săhăteni, lângă Mizil.
„Sunt primele vinuri ecologice româneşti scoase pe piaţă. Proiectul a început în 2004, dar primul vin a fost scos în 2007”, spune el.
„Produsul ecologic este un produs natural care are în spate nişte teste şi un certificat”. Nu folosesc chimicale sau îngrăşăminte, iar limpezirea se face natural. Metodele ecologice presupun inserarea unor perdele de plante aromatice în vie - rozmarin, levănţică, salvie, busuioc - deoarece insectelor nu le plac aceste arome.
„Dacă dai cu bomba atomică atunci mor şi dăunătorii. Dar dacă vrei să stârpeşti cu sapa nu ştiu ce buruiană... D-asta producţia e mult mai mică, de 30-50 la sută faţă de cea convenţională, dar viţa de vie e mult mai sănătoasă şi strugurele care rezultă e mult mai gustos”, explică Hadadea.
Pe lângă ţuică şi vin, la târg veţi mai găsi cozonaci, poale-n brân, plăcinte făcute în casă, faguri de miere, siropuri, dar şi biciclete sau cărţi despre viaţă sănătoasă, în cazul în care vă decideţi să renunţaţi totuşi la apetisantele dulciuri şi băuturi care stau expuse pe mesele producătorilor.
Pentru mai multe imagini, vezi Galeria Foto.