Nu înțeleg deloc mirarea guvernanților când constată creșterea numărului de infectări.
Oare nu era normal ca după ce se iese din starea de izolare oamenii să înceapă să circule, să se vadă cu persoane pe care nu le-au putut vedea în perioada stării de urgență? Ce s-au așteptat să se întâmple? Să se diminueze numărul?
Mie mi se pare că ce se întâmplă era absolut de așteptat și e enervant că guvernanții sunt luați din nou prin surprindere. Tot așa au fost luați prin surprindere și când s-a terminat starea de urgență și nu aveau pregătită nici o prevedere pentru o stare de tranziție, cum la fel sunt surprinși de prima zăpadă chiar și atunci când vine în februarie.
Acum mă aștept să fie surprinși că o să vină alegerile! Locale, la început. PNL se grăbește să organizeze alegerile pentru că fiecare zi care trece înseamnă pierdere de procente. PSD se grăbește să fie de acord cu ei …nu știu de ce!
Dar, una peste alta, marile partide au hotărât ca românii să-și aleagă primarii pe 27 septembrie 2020. Astăzi, când scriu aceste rânduri, în România este stare de alertă la nivel național și o serie de drepturi, inclusiv cel de a organiza adunări publice, ne sunt limitate.
Oare strategii PNL s-au gândit cum se vor desfășura alegerile, cât de libere și cât de reprezentative vor fi aceste alegeri dacă până la data scrutinului viața noastră va fi la fel, cu toate aceste constrângeri?
Cât de interesați vor fi românii de programele politice ale candidaților, indiferent de culoarea lor, în condițiile în care Guvernul a pus stăpânire pe comunicarea publică în toate sectoarele? Și, dacă întâlnirile publice vor fi în continuare interzise, cum să mai comunici cu oamenii din zonele unde internetul nu există? Sau cu bunicii pentru care online-ul nu înseamnă decât ulița din fața casei?
Și vor fi aceste alegeri libere? Pentru că, dacă vom fi în situația în care categorii întregi sunt speriate și descurajate să meargă la vot, dacă în orașe sau județe este răspândită panica și oamenii vor sta în case, înseamnă că nu avem alegeri într-adevăr libere. Genul acesta de alegeri în care nu conta cine votează, ci conta cine numără se organizau și pe vremea lui Ceaușescu, dar nimeni nu le-a spus vreodată alegeri libere!
Pare că acest guvern ne îndreaptă spre acest gen de alegeri. Probabil că vor fi organizate în stare de alertă pentru că nu văd cum altfel guvernul poate păstra obligativitatea păstrării măștii de protecție în spații închise sau alte limitări.
Și atunci vine întrebarea firească: cum se vor identifica cei care vor vota? Votanții vor avea de ales între a încălca legea si a lua o amenda și a-și da masca jos pentru a fi identificați conform actului de identitate sau, pur și simplu, vor fi lăsați să voteze fără să fie identificați.
Si atunci “băieții deștepți” pot vota și cu buletinul bunicii și al mamei plecată la muncă în Spania! S-a gândit careva dintre guvernanți la acest aspect sau o să fie luați prin surprindere în ziua votului?
Altă întrebare: cum o să putem lupta cu Grupul de (Dez)Informare Strategică care în orice clipă poate face hocus pocus cu rezultatele testelor și anunța un mare focar de infecție într-un județ sau localitate unde PNL nu are șanse?
Și dacă o comună/localitate este carantinată, cum se vor scoate apoi sacii cu buletinele de vot pentru a ajunge la birourile județene? Sau își vor aminti de prevederea cu distrugerea bunurilor care au intrat în contact cu persoane infectate și, dacă e cazul, hocus-pocus și sacii care n-au buletinele galbene vor fi distruși?
Altă întrebare: cum o să putem lupta împotriva zvonurilor care o să fie aruncate “pe surse” despre candidați ai opoziției “suspecți de virus”? Cine o să mai vrea să se întâlnească cu ei? Cine o să mai meargă la vot pentru ei?
Altă întrebare: dacă virusul este atât de periculos încât nu putem participa cu toții la slujbele din biserică el o să fie mai puțin periculos pe pliantele de campanie, pe buletinele de vot sau pe ștampile?
Ultima întrebare: are de gând conducerea PNL să organizeze alegerile pe modelul celor din 1946, anul în care în România democratia a fost băgată la carceră pentru o jumătate de secol?
Oameni buni, trăim vremuri grele, este adevărat! Legăturile dintre noi se șubrezesc pe zi ce trece! Falia dintre generații este mai adâncă acum decât a fost vreodată și, colac peste pupăză, a mai venit și o boală invizibilă peste noi!
Cred că avem nevoie de o perioadă în care să ne vindecăm! Să ne vindecăm de boală, să ne vindecăm de suspiciuni și neîncredere, poate și guvernanții să se vindece de aroganță! În aceste câteva luni de când a început criza medicală fiecare dintre noi a acceptat lucruri la care nu ne-am fi gândit nici o clipă la începutul lui 2020. Am acceptat să stăm închiși în case și să ieșim doar două ore pe zi.
Am acceptat să nu ne vedem părinții, copiii sau prietenii. Am acceptat să fim internați în numele binelui comun.
Am acceptat tot felul de limitări ale drepturilor noastre. Cred că fiecare dintre noi a pierdut ceva, fiecare dintre noi a făcut un sacrificiu mai mare sau mai mic, dar suntem oare pregătiți să facem un sacrificiu atât de mare, să sacrificăm democrația?