În timp ce Armata Roşie şi soldaţii Alianţei strângeau Germania nazistă, către finalul celui de-Al Doilea Război mondial, ca într-un cleşte, rata sinuciderilor în rândul germanilor a crescut teribil.
Mii de germani s-au sinucis în primăvara anului 1945, de frica ocupaţiei şi de teama abuzurilor pe care le-ar putea suferi din partea învingătorilor.
În luna aprilie au fost înregistrate 3.881 de sinucideri în Berlin, deşi istoricii spun că cifra ar putea fi mult mai mare. Deşi au existat voci care au considerat că sinuciderile s-au petrecut de frica „invaziei ruse”, cifrele arată că numărul celor care şi-au pus capăt zilelor a fost similar în zonele ocupate de trupele britanice şi americane.
La data de 18 aprilie 1945, mai mulţi oficiali din Leipzig s-au sinucis în clădirea primăriei. Astfel, vice-primarul Ernst Lisso a decis să-şi pună capăt zilelor, însă le-a determinat şi pe soţia şi fiica sa să se sinucidă, în timp ce americanii se apropiau de primărie.
Fiica sa a murit întinsă pe canapea şi purta la mână o banderolă ca semn al Crucii Roşii germane.
De ce s-au sinucis germanii
Au existat câteva motive clare pentru care mulţi germani au decis să se sinucidă în primăvara anului 1945.
În primul rând, propaganda nazistă a semănat, constant, teama de invadatori şi transmitea populaţiei mesajul că nu trebuie să se predea, deoarece germanii vor fi torturaţi şi ucişi, iar femeile vor fi violate.
În al doilea rând, foarte mulţi nazişti îndoctrinaţi şi loiali partidului s-au simţit datori să urmeze soarta lui Adolf Hitler, după ce au aflat că dictatorul şi-a pus capăt zilelor.
În ultimele zile ale războiului s-au sinucis 8 din 41 de lideri regionali ai Partidului Nazist, 7 din 47 de ofiţeri superiori SS şi capi ai poliţiei, 53 din 554 de generali ai armatei, 14 din 98 de generali de aviaţie, 11 din 53 de amirali ai marinei germane şi un mare număr de ofiţeri de rang inferior.
Aflaţi, din GALERIA FOTO de mai sus, cum au fost găsiţi vice-primarul Ernst Lisso, soţia şi fiica sa de către soldaţii americani.