Privirile îngrijorate ale investitorilor sunt aţintite, acum, asupra zonei euro, unde criza datoriilor suverane este departe de a se fi sfârşit. În urmă cu doi ani, în toate cancelariile europene se discuta despre cât de rea este situaţia în statele Europei de Est, puternic afectate de criză, mai ales că unele ceruseră spirjin financiar şi se angajaseră la măsuri dure de austeritate.
Acum, problemele est-europenilor par îndepărtate, iar unii analişti îndeamnă reluarea investiţiilor în această regiune. Alţii avertizează că, deşi şi-au rezolvat o parte din probleme, situaţia este departe de a fi roz.
Finanţele celor zece state care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 sunt, în continuare nesigure, nivelul de trai din aceste ţări este scăzut, iar instituţiile statului sunt, de multe ori, lipsite de credibilitate. Acesta este un amestec periculos, avertizează The Economist.
Creşteri de ratinguri pentru statele din Est
Criza financiară şi economică a lovit puternic ţările din această regiune. În 2008-2009 Ungaria, Letonia şi România au avut nevoie de sprijin financiar şi au adoptat măsuri dure de austeritate.
Agenţiile de rating au apreciat reformele începute în aceste state. Standard & Poor's a crescut ratingul Estoniei până la un nivel cu doar două trepte sub cel american. În urmă cu o lună, o altă mare agenţie de rating, Fitch, repunea România pe harta ţărilor recomandate pentru investiţii îmbunătăţindu-ne ratingul pentru credite pe termen lung, în valută, de la "BB+" la "BBB-".
Stăm mai bine ca vesticii, pentru că am suferit mai mult
La o privire de ansamblu, situaţia din Europa de Est pare ceva mai stabilă, întrucât toate statele din regiune au acum, după doi ani de probleme, economii în creştere, cu deficite bugetare mai mici şi şomaj redus comparativ cu marile state din Vest.
În perioada aprilie-iunie, campionii creşterii sunt Letonia, cu 2,2% şi Estonia, cu 1,8%. Cele trei ţări din zona euro - Estonia, Slovacia şi Slovenia - sunt contribuabili la fondurile de salvare şi nu solicitanţi, iar Polonia este singura economie care a evitat recesiunea.
Marcus Sveldberg, economist-şef la East Capital, cea mai mare companie de investiţii specializată pe piaţa din Europa de Est, a declarat, la CNBC, că Europa de Est pare a fi într-o formă ceva mai bună decât Occidentul, care se confruntă cu cea mai serioasă provocare financiară de la înfiinţarea Uniunii Europene. Potrivit acestuia, statele din această zonă şi-au făcut temele, la presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a altor organisme financiare.
De aceeaşi părere este şi analistul economic român Aurelian Dochia. "Diferenţa mare este că statele din Est au fost obligate să adopte nişte reforme de o amplitudine deosebită în ultimii ani. Cele din Vest sunt prinse într-un sistem economic şi social cu o protecţie socială avansată la care le va fi greu să renunţe. Ele nu-şi pot restructura rapid cheltuielile bugetare, deoarece au aceste obligaţii sociale asumate în zeci de ani", a declarat Dochia, pentru evz.ro.
Analistul economic român consideră că un nou val al crizei ar favoriza statele emergente, inclusiv pe cele din America Latină şi Asia, datorită unui grad mai mare de flexibilitate pe care îl au.
Pesimiştii: Modelele de creştere ale esticilor nu mai pot funcţiona
De partea cealaltă se poziţionează pesimiştii, care consideră că statele est-europene mai au mult de muncă. Neil Shearing de la compania de consultanţă Capital Economics a precizat că, din zece state din centrul şi estul Europei membre ale Uniunii Europene, doar Slovenia ia faţa unor state vestice în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor.
Şi să nu uităm că Slovenia depăşeşte Malta şi Portugalia, două dintre cele mai sărace state din Occident. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în luna iunie, câştigul salarial mediu net al românilor era de 1.472 lei, respectiv 351 de euro, la cursul mediu de 4,1929 lei pentru un euro, afişat de Banca Naţională a României pentru luna iunie.
Potrivit analiştilor citaţi de The Economist, creşterea economică a Estului de până în 2008 s-a bazat pe consum şi export. Criza a redus consumul, a limitat creditarea şi a demonstrat că un astfel de model de creştere este unul păgubos. Maghiarii şi polonezii, într-o măsură semnificativ mai mică, au probleme în a returna creditele în franci elveţieni, monedă care s-a apreciat constant de la declanşarea crizei. Peste două treimi din împrumuturile contractate de maghiari au fost în valută străină, iar dintre acestea 95% au fost în franci elveţieni.
De asemenea, multe dintre statele din Est au ca principali parteneri de comerţ statele dezvoltate din vestul Europei. Dacă problemele se extind în zona euro, cererea de bunuri se va reduce şi exporturile statelor estice vor fi din ce în ce mai puţine.
România exportă cu preponderenţă în zona euro, la fel şi multe alte ţări din fostul bloc comunist. Aurelian Dochia subliniază că tocmai dependenţa Estului de Vestul Bătrânului Continent îl face mai sensibil la criză. Dacă băncile din Vest se prăbuşesc, unda de şoc de va simţi şi în Est, unde există subsidiare ale marilor instituţii financiare din Occident.
Ungaria, cel mai vulnerabil stat din Est
Printre principalele probleme pe care le au statele din estul Europei se numără corupţia, administraţia publică stufoasă şi slab productivă, gradul mic de ocupare în rândul populaţiei active, sistemele de pensii şi sănătate puţin reformate şi neperformante. Neil Shearing de la Capital Economics consideră că acestea sunt obstacole majore în calea vindecării fisurii istorice a continentului între Est şi Vest.
Analistul economic Aurelian Dochia consideră că Ungaria este cea mai vulnerabilă ţără din blocul estic, urmată fiind îndeaproape de România şi Bulgaria. Şi statele baltice, tocmai prin dimensiunea redusă a economiilor lor, sunt vulnerabile.
Europa de Est nu are cum să se ascundă de un noul val al crizei pornit din Vest, dar este puţin mai bine pregătită ca Occidentul pentru a-i face faţă. CITIŢI ŞI:
- România în faţa celui de-al doilea val al crizei
- FMI: Zona euro nu are un plan coerent pentru criza datoriilor
- E grav. Şeful Comisiei Europene: Criza datoriilor depăşeşte graniţele zonei euro