După mulţi ani în care s-au bazat aproape exclusiv pe resursele naturale, ruşii vor să revină la gloria de pe vremuri în domeniul ştiinţific. E drept, nu mai adoptă metode proprii opuse lumii capitaliste, ci au ales să se inspire chiar de la vechii "duşmani de clasă", americanii.
Unul dintre proiectele de suflet ale actualului prim-ministru rus, Dmitri Medvedev, încă de pe vremea când era preşedintele ţării, este crearea unui Silicon Valley rusesc, în apropierea Moscovei, în localitatea Skolkovo. Proiectul a fost lansat în noiembrie 2009, sub patronajul lui Medvedev, iar până acum s-a dezvoltat neaşteptat de bine pentru o ţară fostă comunistă. Ideea de bază este crearea unui centru academic şi de afaceri orientat pe câteva domenii de înaltă tehnologie: IT, energetic, nuclear, biomedical şi spaţial. Spre deosebire de originalul din america, aşadar, copia Silicon Valley are în vizor mai multe zone de interes. Universitatea înfiinţată aici, denumită Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie Skolkovo, va scoate prima generaţie de absolvenţi ai programelor de master în IT şi energie în anul 2014. În afară de aceasta, a fost deja lansată o "universitate deschisă" care are rolul de a furniza candidaţi pentru Institut şi de a le asigura acestora o pregătire preliminară. Finanţare până la 10 milioane de dolari Lucrările de construcţie pentru sediul universităţii sunt încă în desfăşurare, dar există deja un plan bine pus la punct pentru ce se va întâmpla acolo. Cel mai important partener în dezvoltarea instituţiei este celebra universitate americană MIT, care va fi folosită de altfel ca sursă de inspiraţie din punct de vedere academic. Un aspect important, deşi proiectul vine de la statul rus, toate cursurile vor fi predate în limba engleză. Cea de-a doua latură a proiectului, probabil şi cea mai importantă, este cea de afaceri. Scopul principal este dezvoltarea unor companii de top în cele cinci domenii menţionate, iar pentru aceasta Guvernul de la Moscova pune la bătaie co-finanţare pentru toate etapele afacerii, începând de la pregătirea unui plan de afaceri şi înfiinţarea firmei, până la extinderea la nivel internaţional. Finanţarea din partea statului poate fi de până la 50.000 de dolari pentru fazele incipiente ale proiectelor şi ajunge până la 10 milioane de dolari în cazul proiectelor de dezvoltare internaţională. În afară de posibilitatea de a primi ajutor financiar pentru înfiinţarea sau dezvoltarea afacerii, coabitarea cu un centru universitar de top şi cu alte firme din domeniu poate aduce şi ea avantaje importante. Acordarea banilor nu se face pe baza unui mecanism birocratic, ca în cazul fondurilor europene sau finanţărilor de stat clasice, ci trece prin filtrul forurilor de conducere ale proiectului, compuse în majoritate din oameni care vin din mediul privat. Personalităţi de prim rang implicate Lista celor implicaţi în proiect este cu adevărat impresionantă. În Consiliul Fundaţiei Skolkovo, cea care administrează derularea întregului proiect, se regăsesc Eric Schmidt, preşedinte executiv şi fost director general al Google, Craig Barrett, fost director general al Intel, Esko Ako, vicepreşedinte Nokia, Peter Loscher, preşedintele Siemens, Martin Bouygues, preşedintele grupului francez Bouygues, John Chambers, directorul general al Cisco Systems, sau Ratan Tata, preşedintele conglomeratului indian Tata Group. Preşedintele fundaţiei este oligarhul rus Viktor Vekselberg. Consiliul Consultativ Ştiinţific este condus de doi laureaţi ai premiului Nobel, fizicianul rus Zhores Alferov şi chimistul american Roger David Kornberg. În boardul fundaţiei apar, alături de actualul premier rus Dmitri Medvedev, mai mulţi consilieri guvernamentali şi prezidenţiali, ministrul de finanţe al Rusiei şi primarul Moscovei. Partenerii cooptaţi până acum nu sunt nici ei de neglijat. Printre companiile care au semnat deja parteneriate pentru a înfiinţa centre de cercetare-dezvoltare în Skolkovo se numără Microsoft, Honeywell şi Cisco, iar printre partenerii internaţionali sunt Siemens, SAP, Boeing, Intel, IBM, EADS, Nokia, Dow Chemical, Johnson&Johnson, Ericsson şi Alstom. Peste un miliard de euro puşi la bătaie de stat Nu doar numele celor implicaţi în mega-proiectul rusesc sunt importante, ci şi resursele financiare ce au fost sau vor fi puse la bătaie. Bugetul alocat pentru 2010 de Guvern a fost de 3,9 miliarde de ruble, echivalentul a 95 de milioane de euro la cursul de acum, iar în 2012 şi 2013 au fost planificate cheltuieli de 22, respectiv 17,3 miliarde de ruble (536, respectiv 422 milioane de euro). În afară de acestea, a fost construită o nouă autostradă între Moscova şi Skolkovo şi se intenţionează construirea unei legături cu Aeroportul Vnukovo, al treilea ca mărime din Rusia. De asemenea, firmele ce vor activa la Skolkovo ar putea beneficia de scutiri fiscale între 5 şi 7 ani. După ce vor fi finalizate toate construcţiile, vom avea de a face cu un mic oraş totalizând circa 31.000 de oameni, dintre care 21.000 de locuitori permanenţi. Ţinând cont de toate investiţiile umane şi financiare, nu este de mirare că proiectul de bucură deja de succes, chiar dacă nu a fost terminată construcţia propriu-zisă. 493 de firme primiseră statutul de participant la proiect până la 31 mai, iar 126 dintre ele au primit granturi în valoare totală de 8 miliarde de ruble (195 milioane de euro). Au fost semnate parteneriate cu 18 companii pentru deschiderea de centre de cercetare-dezvoltare, acestea urmând să creeze 2.119 noi locuri de muncă.