Editura Evenimentul si Capital

Romii din Mimiu au trăit din petrol

Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

Comunitatea se împarte în două: zona Mimiu Vechi (format din zonele Halanca şi Smârdan) şi Cătun. Este situată în sudul Ploieştiului, într-o zonă periferică a oraşului, în aproprierea rafinăriei Astra.

Informaţiile cu privire la perioada înfiinţării comunităţii sunt contradictorii, însă cele mai multe opinii plasează acest moment la sfârşitul anilor 1800. Zona, aflată în proprietatea unui boier, era locuită de ursari. În perioada războiului, comunitatea este părăsită din cauza intenselor bombardamente care vizau rafinăria din imediata apropriere.Imediat după încheierea războiului, romii revin în comunitate. În perioada regimului comunist comunitatea este treptat depopulată ca urmare a politicilor asimilaţioniste. Măsurile nu au fost percepute ca agresive, fiind acceptate de către romi, care primeau astfel locuri de muncă şi locuinţe la bloc de la întreprinderile la care erau angajaţi.

După 1990, romii care au plecat din comunitate au început să revină din cauza faptului că nu au putut face faţă costurilor de trai. O mare parte dintre romi şi-au pierdut slujbele şi nu au mai putut să acopere cheltuielile curente ale gospodăriei. În vremea ceauşistă au intrat pe la servicii şi au obţinut, având copii mulţi, apartamente. Au locuit în aceste apartamente însă, o dată cu venirea revoluţiei, a fost o tragedie mare pentru ei pentru că nu au reuşit să cumpere aceste apartament, având copii mulţi. Aceste apartamente au fost date către terţe persoane, au rămas în stradă şi aşa au fost nevoiţi să se întoarcă la cocioabele care le aveau de dinainte. După revoluţie, un val foarte mare s-a reîntors. (mediator şcolar) Revenirea în comunitate s-a făcut după principiul ocupării amplasamentelor care le-au aparţinut în trecut, chiar dacă nu exista şi dovada unui act de proprietate, şi a fost posibilă datorită faptului că în zonă nu au fost efectuate demolări. Excepţie fac unele locuinţe aflate pe terenul unde au fost construite anexe ale rafinăriei. De altfel, nu au existat neînţelegeri sau conflicte din cauza ocupării abuzive a unui teren sau a unei locuinţe. S-au întors la casele unde mai aveau pe cineva sau unde ştiau că mai au terenuri acolo. Ştia că bunicul lui a avut acolo teren, chiar dacă nu era făcut cu acte în regulă şi şi-a făcut acolo casă. (N-au fost probleme cu terenurile?) Nu, pentru ei se cam ştiu, oamenii ştiu cam cui a aparţinut terenul acela. (facilitator comunitar)

Înţelegerea tacită a funcţionat chiar şi în relaţia cu instituţiile publice, terenul neavând un statut cert. Nu au fost înregistrate situaţii în care o instituţie publică să intervină pentru ocuparea abuzivă a unui teren, deşi un număr mare de familii au revenit în comunitate după 1990. Construirea caselor a evoluat în timp

Pentru majoritatea locuinţelor vechi, lemnul şi chirpicii sunt cele mai utilizate materiale de construcţie. Chiar şi după 1989 au fost construite case din pământ cu aspect de locuinţă provizorie. Mai târziu, romii care au adăugat anexe sau şi-au construit case noi au început să folosească materiale de mai bună calitate şi să construiască respectând un minimum de norme. Schimbarea este datorată atât creşterii veniturilor dar mai ales dobândirii de cunoştinţe în domeniul construcţiilor. Bărbaţii care au fost plecaţi la muncă în alte zone din ţară sau în străinătate în domeniul construcţiilor au experienţa necesară pentru a ridica o construcţie.

De regulă, în aceeaşi curte locuiesc trei - patru familii. Există şi locuinţe supraaglomerate, cu 12 sau 14 persoane într-o cameră. Locuinţele sunt, în general modeste, cu minimum de bunuri sau mobilier. Sunt şi familii care şi-au reconstruit, renovat sau extins locuinţele, în cele mai multe cazuri cu bani obţinuţi din munca în străinătate. De altfel, familiile în care cel puţin un adult este plecat la muncă în afara ţării pot fi uşor identificate după calitatea construcţiei casei sau a investiţiilor realizate în confortul locuirii.

Zona este una dintre cele mai poluate din oraş. Situată lângă rafinăria Astra, infiltraţiile de petrol au afectat atât de sever solul încât pentru o bună perioadă familiile din comunitate au trăit de pe urma produselor petroliere.

Era suficientă săparea unei gropi pentru a asigura încălzirea locuinţei şi chiar, în unele cazuri, o parte din venituri. Apa a fost pentru comunitate principala problemă, având în vedere faptul că nu puteau fi săpate fântâni sau puţuri în zonă din cauza infiltraţiilor de petrol. Reţeaua de apă a funcţionat în comunitate până în anii 1996-1997 când, la decizia furnizorului, a fost închisă.

În zona Cătun s-a reuşit racordarea la reţeaua de apă pentru 35 de familii, în cadrul proiectului Fundaţiei Soros. Şi calitatea aerului este afectată atât de activitatea industrială cât şi de oamenii din comunitate. În lipsa resurselor, în perioada de iarnă sunt utilizate diverse reziduuri (cauciucuri, materiale textile etc.) pentru a fi arse în scopul încălzirii locuinţelor, ceea ce determină eliberarea în atmosferă a unei cantităţi apreciabile de noxe. Un număr semnificativ de locuinţe nu sunt racordate la reţeaua de electricitate, caz în care se practică racordarea la vecini.

În comunitate nu există acces la reţeaua de transport în comun, fapt care face dificilă deplasarea celor care au slujbe permanente în oraş. Au existat cereri pentru înfiinţarea unei linii de transport sau prelungirea uneia existente, însă răspunsul a fost nefavorabil sugerându-se că o astfel de investiţie se va dovedi nerentabilă.

Drumurile din comunitate sunt din pământ, cu excepţia şoselei de acces către rafinărie. Mai există un drum pietruit către mănăstirea din Cătun pentru a facilita accesul credincioşilor din regiune, atraşi de faima lăcaşului de cult. Familii fără acte

Căsătoriile mixte sunt rar întâlnite, şi niciodată între romi aparţinând unor neamuri diferite ci numai între romi şi români. Din cauza lipsei actelor de proprietate şi chiar a celor de identitate, un număr redus de căsătorii sunt legalizate. Astfel, în comunitate sunt şi mame în vârstă de 18-19 ani, care urmează să nască, dar nu au nici măcar certificat de naştere. Familia tipică are cinci - şapte copii, un număr mai redus de copii fiind înregistrat la familiile de români. Căsătoriile sunt, cele mai adesea, timpurii însă vârsta soţilor tinde să se apropie de majorat. Tendinţa căsătoriilor la vârste mici se păstrează mai degrabă în rândul zavragiilor sau al spoitorilor.

Din punct de vedere al religiei, majoritatea romilor sunt creştin ortodocşi, însă există şi un număr important de penticostali sau adventişti. Aceştia provin, cu preponderenţă, din familiile celor care s-au mutat la bloc în perioada regimului comunist. Şcoala un lucru necesar, dar greu de atins

Nu există date certe cu privire la rata abandonului şcolar, din cauza faptului că, pe lângă copiii care renunţă la şcoală, există şi elevi care sunt retraşi de către părinţi de la şcoala din comunitate pentru a fi reînscrişi la o altă şcoală în anul imediat următor. Se abandonează cel mai frecvent după clasa I sau în clasele a VII-a sau a VIII-a. În cazul fetelor, abandonul şcolar intervine în momentul în care decid să se căsătorească, în vreme ce la băieţi apare la vârsta

la care pot participa deplin la activităţile economice ale familiei. Părinţii îşi iau şi copiii cu ei pentru că nu au cu cine să-i lase şi, când cresc, fac şi ei acelaşi lucru. Se moştenesc, cum se întâmplă la bresle. Din păcate, asta înseamnă şi abandon şcolar. (facilitator comunitar)

Din generaţia ultimilor ani nu este cunoscut nici un caz în care un copil a continuat studiile mai departe de şcoala generală. În cele mai multe cazuri, copiii fie pleacă împreună cu părinţii la târguri pentru o perioadă mai mare de timp şi pierd contactul cu şcoala, fie se constată, cel mai adesea de către părinţi, că, deşi copiii au mers câţiva ani la şcoală, nu au dobândit minimul de aptitudini (scris, citit). În cazul fetelor, întreruperea participării la cursuri intervine şi din cauza atitudinii protective a părinţilor care vor să scoată fetele dintr-un mediu care nu asigură educaţie compatibilă cu statutul unei viitoare soţii. Spre deosebire de băieţi, rar se întâmplă ca fetele să termine clasa a VIII-a. Un alt motiv al slabei participări şcolare şi ratei ridicate a abandonului şcolar îl reprezintă lipsa resurselor necesare. Cele mai multe familii din comunitate nu au surse de venit permanente pentru a asigura suportul copilului înscris la şcoală. Ei văd şcoala ca un lucru necesar, dar greu de atins, motivul fiind faptul nu au cu ce să-i încalţe. Sunt foarte multe lipsuri de la şcoală ale copiilor că nu au cu ce să se încalţe sau cu ce să se îmbrace. Puteţi să vedeţi copii care vin în tenişi când este zăpadă afară, cu şosetele rupte, uzi fleaşcă… (mediator şcolar)

De asemenea, pentru majoritatea părinţilor educaţia este slab valorizată, şansele de integrare profesională cu un nivel redus de studii fiind nule. Şcoala din comunitate derulează o serie de proiecte care au ca scop creşterea participării şcolare, cel puţin la nivelul finalizării studiilor obligatorii.

Există şi adulţi care s-au înscris la cursuri în programul „A doua şansă” însă succesul eforturilor în acest sens este sub aşteptări. O altă formă de intervenţie vizează părinţii, pentru conştientizarea importanţei educaţiei. De curând, şcoala a intrat într-un proiect PHARE, „A doua Şansă”, „Şcoala părinţilor”, activităţi şi cu cadrele didactice, cursuri de formare şi mai avem o colaborare cu teatrul Art Fusion din Bucureşti prin care se încearcă o comunicare mai strânsă cu părinţii, o responsabilizare mai mare a lor faţă de şcoală, de importanţa educaţiei. (cadru didactic) Activităţi economice cu petrol şi fier vechi

La scurt timp după 1989, unul dintre motivele pentru care romii s-au întors în Mimiu a fost faptul că în pământ au existat infiltraţii de produse petroliere, care puteau fi extrase prin procedeul săpării unei gropi. Familiile utilizau reziduurile petroliere pentru încălzire şi, în unele cazuri, surplusul era vândut. Activitatea era atât de extinsă încât existau familii care săpaseră gropi chiar şi în locuinţă iar prestigiul se măsura în numărul de gropi deţinute. Şi acum mai au sobe pe motorină, dar mai şi vindeau. Toată lumea avea groapă. Cât a lucrat rafinăria, a mers, când au închis-o, a secat. Era un fel de trecere, aşa, se întreba „Dar tu câte gropi ai?” Cu câte aveai mai multe… (facilitator comunitar)

După închiderea rafinăriei, volumul petrolul infiltrat a scăzut, iar activitatea de extracţie s-a mutat în afara comunităţii, spre rafinărie, pe traseul vechilor conducte. Petrolul a fost unul din principalele motive al reîntoarcerii familiilor de romi în comunitate, în special în perioada 1995-1996 când costurile vieţii la bloc nu puteau fi acoperite în lipsa unei slujbe permanente. Colectarea de fier vechi a fost pentru o bună perioadă de timp o activitate profitabilă, mai ales că în zonă au fost abandonate instalaţii ale întreprinderilor închise după 1989. Există şi un număr semnificativ de familii din care un adult îşi ispăşeşte pedeapsa în penitenciar. Cei mai mulţi au fost condamnaţi în perioada în care colectarea de fier vechi era o practica generală.

Poliţia îi sancţiona, iar somaţiile de plată erau trimise la adresa înscrisă în cartea de identitate. În cazul celor care, după 1990, s-au mutat de la bloc în Mimiu, amenzile nu au fost plătite din cauza faptului că nu au ajuns la destinatar.Astfel, pedeapsa contravenţională a fost transformată în închisoare.

Seicii AU UMPLUT-O DE BANI pe Simona Halep! Ce SUMA URIASA a incasat pentru FINALA de la Doha

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
23:12 Ce spune Poliția Română despre dosarul anti-Kovesi 22:31 Scrisoarea de RECOMANDARE a Laurei Codruţa Kovesi trimisă Parlamentului European 18:27 Stare de ALERTĂ în Rusia. O clădire a Universității Sankt Petersburg s-a PRĂBUȘIT și mai multe persoane sunt PRINSE sub dărâmături. Breaking News 16:22 Turcescu: „Kovesi ar putea candida la prezidențiale" 11:20 BREAKING NEWS. TOADER, lovitură DECISIVĂ pentru KOVESI. Fosta șefă a DNA nu se aștepta la AȘA CEVA! 23:33 Lazăr RĂSPUNDE acuzațiilor. INTERVENȚIE de ULTIMA ORĂ a procurorului general. ACUZAȚIILE „sunt neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului” 23:30 BREAKING NEWS! SEBASTIAN GHIȚĂ: ESTE INIMAGINABIL ce lucru o FACE SĂ MINTĂ 23:25 Kovesi ÎL TRAGE ÎN GROAPĂ pe Augustin Lazăr. Există un mic detaliu care îl poate distruge pe Procurorul General. News alert în Justiţie 23:20 UPDATE. AMENINŢARE CU BOMBĂ la România TV! Geniştii în alertă! Ion Cristoiu se află în clădirea televiziunii. Breaking news în media 23:11 DEZASTRU pentru Kovesi. ACUZAȚIILE oficiale ale SIIJ. Fosta șefă a DNA ar fi luat sute de mii de lei 22:43 Un MARTOR-CHEIE a făcut DECLARAȚII explozive. Noi informații despre Kovesi și ZBORUL în Jakarta 20:50 UPDATE. A fost RESPINSĂ CEREREA LAUREI KOVESI! ADINA FLOREA, în continuare procurorul de caz 17:30 OPERAŢIUNEA STRICT SECRET, Kovesi şi dosarul în care e suspectă. Fostul şef al Poliţiei Române lansează MAREA BOMBĂ: „Totul s-a organizat la nivel de minister” Breaking news 13:43 Avocatul Piperea, despre CITAREA Kovesi: „E un concurs de infracțiuni care ar putea determina o pedeapsă chiar de 10 ani. Este un cumul de acuzații grave." 12:27 News ALERT! PONTA, la ieșirea din sediul PARCHETULUI GENERAL. PROCURORII nu i-au ARĂTAT ce CONȚINE DOSARUL 12:24 Dan Andronic, despre AUDIEREA lui KOVESI: „Nu are cum să evite cerea PARCHETULUI”. News alert 22:57 BĂTĂLIA TITANILOR: Kovesi și Ponta FAȚĂ ÎN FAȚĂ! Via lui Ghiță o va TORPILA pe Kovesi 21:17 Ghiță și MOMENTUL ADEVĂRULUI despre Kovesi: „Ea a încercat să îmi închidă gura pentru că știam ce a făcut în tinerețe” 20:35 Ponta aruncă bomba: TRECUTUL Laurei Kovesi ESTE ALTUL DECÂT CEL ŞTIUT. Ce s-a întâmplat, de fapt, la vizita din vie? Breaking news 18:21 Ion Cristoiu devoalează anomalia din comportamentul Laurei Codruţa Kovesi: „Pentru prima dată, ea pune mâna pe telefon”