Începem campania noastră cu o persoană pe care o cunoaşteţi, probabil, foarte puţini. Vorbim despre mitul românilor apreciaţi la adevărata valoare peste hotare, după ce România nu le-a dat şansa să îşi construiască o carieră de succes.
Pe când era adolescent, Titu Andreescu câştiga de trei ori la rând concursul organizat de cunoscuta revistă "Gazeta Matematică" şi, mai târziu, avea să fie coordonatorul lotului olimpic al României. Deranjat de nedreptăţile regimului Ceauşescu şi de viitorul trist pe care i-l oferea strania versiune românească a capitalismului, Andreescu a ales Statele Unite.
L-am întrebat pe profesorul de 53 de ani despre România şi viitorul ei matematic, iar el a scos câţiva factori de sub radical şi ne-a răspuns: stăm rău. Mai mult, se pare că problema se întinde pe întreg sistemul educaţional de la noi. Nu ştim să ne susţinem valorile, iar ele nu au de ales şi ne părăsesc.
Evz.ro: După 1990, aţi ales să plecaţi în State. De ce? Aţi avut o ofertă sau aţi emigrat pur si simplu? Titu Andreescu: Pur şi simplu mă săturasem de toate barierele care mi s-au pus în România. N-am avut nicio ofertă, dar am fost încrezător că voi reuşi.
Vorbiţi de piedici care vi s-au pus în România. Puteţi da câteva exemple? Nu am fost lăsat să însoţesc elevii pe care i-am antrenat la Olimpiada Internaţională de Matematică (adjunctul delegaţiei fiind întotdeauna un tovăraş din minister), nu m-am putut înscrie la doctorat pe motivul "nu sunt locuri", succesul pe care l-am avut ca tânăr profesor deranja.
De ce credeţi că România nu reuşeşte să îşi ţină tinerii cu calităţi deosebite în ţară? Dumneavoastră aţi fost tentat vreodată să reveniţi şi să profesaţi din nou aici? Pentru că nu-i poate plăti cu peste cinci mii de dolari pe lună, aşa cum sunt plătiţi în afară. Nu am fost deloc tentat să revin.
Eraţi profesor de matematică în România. În Statele Unite, care a fost prima meserie şi cum aţi înaintat în carieră? Prima meserie a fost tot de profesor, la una dintre cele mai bune zece şcoli din Statele Unite: Illinois Mathematics and Science Academy.
Aţi pregătit echipele olimpice ale României şi Statelor Unite. Cu care aţi avut mai multe satisfacţii? Am avut satisfacţii cu amândouă, dar munca nu mi-a fost recunoscută în ţara în care m-am născut aşa cum a fost apreciată în America. Ce v-ar face să vă întoarceţi? Ceva cu totul şi cu totul extraordinar.
Adică? Schimbarea unor legi şi respectarea lor, reducerea corupţiei, ridicarea nivelului de civilizaţie. "Ceva cu totul extraordinar" se referă la faptul că nu văd aceste lucruri realizabile prea curând.
Sunteţi profesor universitar acolo. Aveţi un stil aparte de a preda? În întreaga mea carieră, am fost adeptul angajării active a elevilor sau studenţilor în propria lor instruire, făcând apel la predarea bazată pe rezolvarea de probleme alese atent şi care să stimuleze descoperirea şi aprofundarea parţii teoretice. Orele mele nu sunt conferinţe, ci pline de discuţii care facilitează procesul de învăţare. După cum spunea S.I.Hayakawa, "Good teachers never teach anything. What they do is create the conditions under which learning takes place" (în traducere mai mult sau mai puţin liberă, "Profesorii buni nu predau niciodată nimic. Ceea ce ei fac este crearea condiţiilor în care învăţarea are loc"). Exact aşa procedez şi eu.
Care este rolul programului AwesomeMath şi cum v-a venit ideea unui astfel de proiect? La lotul olimpic american se califică anual 30-50 de elevi, dar sunt mult mai mulţi elevi buni care aspiră să ajungă acolo, în special cei din clase mai mici. Ceea ce face programul pe care l-am creat este să pregătească eficient aceşti tineri doritori de a face performanţă, ajutându-i să-şi realizeze obiectivele: calificarea în lotul olimpic sau admiterea la o universitate de prestigiu. Programul are şi participare internaţională (20%).
Cum v-a influenţat cariera viaţa de familie? M-a ajutat să-mi găsesc echilibrul, balansând toate proiectele în care sunt angrenat. Soţia, Alina, tot timişoreancă, m-a ajutat imens în ceea ce fac, în special la AwesomeMath. Adrian (9ani) si Andreea (6) mă lasă - de cele mai multe ori - să lucrez.
Aţi avut studenţi români cât aţi predat în Statele Unite? În opinia dumneavoastră, care sunt cei mai talentaţi tineri matematicieni români? Am avut şi am studenţi români (unii de peste Prut). Sunt mulţi tineri matematicieni români foarte talentati, mi-e greu să dau nume.
Şcoala românească de matematică este apreciată în lume? Pe ce loc aţi clasa-o? La nivel universitar, între 10 şi 15 în lume. La nivel secundar, sau în competiţiile de matematică, mai slab.
Cum comentaţi sistemul actual de învăţământ din România? În cădere liberă. Care credeţi că a fost cel mai bun ministru al învăţământului pe care l-a avut România? Spiru Haret. Nu pentru că a fost ministru de trei ori (şi d-na Andronescu e la al doilea mandat), ci pentru reformele lui radicale care au pus bazele învăţământului modern în România. Cine este Titu Andreescu
Născut în 1956 la Timişoara, Andreescu s-a remarcat în lumea numerelor încă de mic. Trei ani la rând, între 1973 şi 1975, a câştigat celebrul concurs de rezolvat probleme din Gazeta Matematică. Abia trecuse graniţa celor 20 de ani când a devenit antrenor al echipei olimpice de matematică a României. Numit profesor emerit şi consilier pe lângă Ministerul Educaţiei, totul părea perfect pentru tânărul geniu. Insă nedreptăţile au inceput sa curgă, Andreescu refuzând să se pună preş în faţa conducerii comuniste.
Ieşirea din labirint a venit după Revoluţia din 1989, când tânărul de 34 de ani părăsea România pentru a-şi încerca şansa în Statele Unite. In 1994, a fost antrenorul echipei olimpice americane care a obţinut punctajul maxim la Olimpiada Internaţională de la Hong Kong, performanţă neegalată până astăzi. Căsătorit şi tată a doi copii, Titu Andreescu (53 de ani) este profesor al Universităţii din Dallas.