Consumăm de zece ori mai puţină miere decât restul europenilor, deşi rodul albinelor e mai sănătos decât zahărul. Apicultorii noştri îşi exportă 70% din producţia anuală.
Consumăm circa 150-200 de grame de miere pe an, faţă de cele 1,5-2 kg cu cât se îndulcesc europenii din vestul şi din nordul continentului. Ca urmare, mai bine de 70% din producţia anuală a apicultorilor din România ajunge în ţările unde consumatorii au înţeles cât de benefică e mierea pentru organism.
Pentru prima dată în Bucureşti, ieri s-au întâlnit la târgul mierii de la APIMONDIA Băneasa, faţă-n faţă, producătorii şi consumatorii. N-au fost prea mulţi nici primii, nici ultimii. Deşi au fost anunţate ca expozante firme apicultoare din Bulgaria, Ucraina, Turcia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia şi Rusia, străinii şi-au lăsat clienţii să aştepte în prima zi, pasându-i producătorilor autohtoni. „Venisem pentru cei din Turcia, dar văd că nu au apărut încă“, spune un bucureştean care scoate 12 lei ca să achite un borcănel cu propolis. Mierea de conifere - cea mai bună Producătorii români vând odată cu borcanul de miere şi o reţetă: „Se ia o lingură pe stomacul gol dimineaţa. E bună pentru stomac, răceală, pentru orice membru al familiei. E plină de vitamine“, spune Stoian Spaşa din Timişoara, apicultor din tată-n fiu. „5 nuci pe zi, creierul zice mersi“, adaugă tot el când cineva se interesează de borcănelul ticsit de nuci şi miere de albine. El recomandă cea mai bună miere, pe cea de conifere, de culoare brună.
„E mierea fără aromă şi miros, dar e de patru ori mai bogată în vitamine decât cea de salcâm. Nu se face în fiecare an, decât în anumite condiţii“. De asemenea, el le recomandă cumpărătorilor mierea cristalizată pentru că astfel se ştie că n-a fost prelucrată de comercianţi. Calitatea e reflectată şi în preţ: cea de conifere costă 30 de lei kilogramul, cea din flori 16 lei, pe când cea din salcâm, între 10 şi 20 de lei borcanele de diferite gramaje. „Sunt preţuri mai mici decât cele de pe piaţă, pentru că sunt de producător“, arată Cristian Constantinescu, directorul general al APIMONDIA, fundaţia organizatoare a evenimentului. Vinul cu miere se bea repede La târgul care va fi deschis până duminică, doritorii pot cumpăra şi hidromel, vinul cu miere care nu se comercializează pe piaţă, din cauza duratei scurte de viaţă. Vinul e produs de firma Apidava, din Alba, care lucrează la capacitate maximă şi vrea să acceseze fonduri UE ca să se extindă.
„Aşa cum merge piaţa, într-un an-doi va trebui să avem o fabrică dublă“, crede Alina Mateş, marketing manager la firma din Alba. Credinţa că totuşi consumul de miere va creşte în România e împărtăşită de majoritatea producă torilor, care iau drept dovadă faptul că în magazine se dedică din ce în ce mai mult spaţiu produselor sănătoase. Până când îi vom ajunge din urmă pe europeni, noi nu apucăm să consumăm doar 20%-30% din cât produc albinele, deşi, potrivit Ministerului Agriculturii, producţia de miere a fost anul trecut de circa 19.000 de tone, dintre care 10.500 de tone au fost exportate. Apicultorii spun însă că „peste 70% din totalul producţiei merge la export. Mierea românească e apreciată pentru că e de calitate. Exportă m mai ales vrac“, spune Eugen Zorici, preşedintele Asociaţiei Crescă torilor de Albine din România. BENEFICII PENTRU SILUETĂ Îngraşă mai puţin decât zahărul Mierea este de preferat zahărului datorită conţinutului de vitamine (B6 sau B1) şi de minerale (calciu, cupru şi fier). În comparaţie, zahărul conţine doar calorii bune de ars. Avantajul mierii este că îndulceşte şi mult mai bine decât zahărul şi conţine o cantitate mai mică de calorii. Mai mult, nutriţioniştii o preferă şi pentru valoarea mai mică a indicelui glicemic. Astfel, după consum, glicemia creşte treptat, iar pancreasul nu este suprasolicitat să producă insulină, cum se întâmplă în cazul zahărului.
Dacă, însă, preferaţi tot zahărul, specialiştii vă sfătuiesc să consumaţi din cel brun, care are şi urme de vitamine şi minerale. Cantitatea maxim permisă pe zi este de două linguri de zahăr pentru un adult sănătos şi aproape o linguriţă pentru un copil fără probleme. În această cantitate trebuie luat în calcul şi zahărul „ascuns“ în diferite produse, cum ar fi sucurile sau prăjiturile. (Ionela Croitorescu) ÎN STUPI Un milion de familii de albine La nivel naţional sunt înregistraţi circa 40.000 de apicultori, din care mai mult de jumătate sunt membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Numărul total de familii de albine deţinute de aceştia se ridica anul trecut la un milion. Judeţele în care apicultura este mai puternic dezvoltată sunt Vâlcea, Mureş, Arad şi Bihor. De anul acesta, cei care se ocupă de această activitate pot obţine şi finanţare din fonduri ale Uniunii Europene, prin Programul Naţional Apicol, pentru acţiuni precum achiziţia de familii de albine.
Pentru 2008, valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, este de 6,7 milioane de lei, la care se adaugă o finanţare egală de la UE. Banii se acordă însă doar dacă apicultorii sunt organizaţi în forme asociative şi au atestate care să confirme pregă- tirea profesională în domeniu
Recomandările noastre
