Românii, invitaţi să vadă bisericile de piatră din Hunedoara

Românii, invitaţi să vadă bisericile de piatră din Hunedoara

Românii din Banat vor avea parte începând din această săptămână de scurte prezentări ale câtorva dintre cele mai vechi şi cele mai frumoase biserici de piatră din întreaga ţară. Este vorba despre o campanie derulată de TVR Timişoara care include şi câteva emisiuni.

„Deocamdată, am filmat la şase biserici de piatră din Ţara Haţegului, dar intenţionăm să revenim în judeţul Hunedoara pentru a realiza materiale despre alte şase biserici din celelalte părţi ale judeţului. Anul trecut am prezentat, în preajma Paştelui, biserici de lemn din zona Făgetului şi ne-am spus că ar fi bine să reluăm demersul anul acesta cu bisericile de piatră hunedorene. Dorim să le arătăm telespectatorilor cât de frumoase sunt şi să-i îndemnăm să meargă să le vadă”, spune Ionela Gogoţ, realizatorul seriei de reportaje. Primele şase dintre cele 12 biserici care sunt prezentate de TVR Timişoara sunt cele de la Densuş, Strei, Streisângeorgiu, Ostrov, Prislop şi Colţ, fiecare având câte o aură şi o poveste aparte. Toate materialele vor fi difuzate şi pe TVR HD. Densuş- simbol al primelor elite medievale Deşi nu este cea mai veche biserică de zid din România, aşa cum încă mulţi cred (Rotonda de la Geoagiu a fost ridicată în secolul Xl, iar biserica de la Strei un veac mai târziu), Biserica de la Densuş atrage cel mai mult, atât din punct de vedere turistic cât şi ştiinţific. Legendele spun că ea a fost ridicată cu materiale provenite de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, însă cercetări recente demonstrează că aproape de locul ei au existat în antichitate două villa rustica şi de aici au fost luate mai toate elementele romane care intră în compoziţia edificiului. „Din punct de vedere istoric, monumentul este unul dintre primele simboluri ale acelei tentative de promovare a unei elite medievale româneşti în Transilvania. Biserica te fascinează şi te intrigă. Nu semănă cu nimic şi nici nu se poate compara, în privinţa preceptelor de artă ale Evului Mediu, cu absolut nimic altceva în România”, spune profesorul Adrian Andrei Rusu, “medievistul” care a cercetat cel mai în amănunt, în ultimele decenii, bisericile din Ţara Haţegului. Strei- minunăţia ascunsă lângă drumul mare Despre Biserica din Strei se spune că ar fi cu cel puţin o jumătate de veac mai veche decât cea de la Densuş. Este situată la nici 200 de metri de DN 66, dar de pe drum nu se vede deloc din cauza caselor şi a livezilor ce o înconjoară. Construită tot pe locul unei villa rustica, biserica reprezintă perioada de trecere de la stilul romanic la cel gotic. Şi aici sunt prezente materiale de construcţii romane, iar elementele populare locale îi dau unicitatea de care are nevoie pentru a fi considerată monument de importanţă naţională şi regională. Pentru a proteja pictura interioară, în biserică nu se mai ţin slujbe de câteva decenii. Totuşi, o dată pe an, la început de septembrie, când ortodocşii prăznuiesc hramul bisericii – Adormirea Maicii Domnului, se mai adună aici la slujbă.   Ostrov- biserica “upgradată” cu termopane La Ostrov se află o altă biserică medievală de o rară frumuseţe. Lăcaşul de cult a fost terminat în secolul al XlV-lea, mai precis pe la 1360, iar construcţia lui a fost începută cu aproape 80 de ani mai devreme. Aici a slujit primul protopop român din Transilvania, Petru de Ostrov, cel care l-a tocmit, se pare, pe meşterul zugrav Ştefan să picteze interiorul lăcaşului. Din punct de vedere istoric, Biserica de la Ostrov are aceeaşi valoare ca şi cele de la Densuş şi Strei. Acest lăcaş de cult are însă de suferit, pentru că încă este folosit, duminică de duminică. Cu câţiva ani din urmă, enoriaşii au pus presiuni asupra preotului să schimbe geamurile vechi, cu unele de termopan, pe motiv că, mai ales iarna, este extrem de frig la slujbe. În vara lui 2007, edificiul medieval avea termopane albe care, mai apoi, au fost acoperite cu folie maro ce imită lemnul. Prislop- locul sfânt al ardelenilor Mănăstirea Prislop este de decenii bune principalul loc de pelerinaj al ardelenilor din Sud-Vestul Transilvaniei şi nu numai, pentru că aici a slujit, a făcut minuni şi a fost apoi înmormântat părintele Arsenie Boca, cel considerat un sfânt de către credincioşi, dar necanonizat încă de Biserica Ortodoxă Română. Iniţial, mănăstirea şi biserica au fost ridicate în secolul al XlV-lea şi reconstruite apoi la mijlocul secolului al XVl-lea de către Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Ţara Românească. De atunci datează şi actuala biserică. Credincioşii care vin aici pentru a se ruga la biserică, trec şi pe la mormântul lui Arsenie Boca în speranţa că o rugăciune îi va ajuta să-şi rezolve mai uşor problemele din viaţa de zi cu zi. În plus, aproape toată lumea pleacă de la Prislop cu o sticlă de apă luată de la izvorul situat la doar câţiva paşi de biserică pentru că se spune că acesta are puteri tămăduitoare. Colţ- biserica de lângă cetatea lui Jules Verne Biserica din Colţ este situată la ieşirea din satul Suseni (comuna Râu de Mori) spre zona de agrement Râuşor. Lăcaşul de cult a fost ridicat de familia Cândeştilor, în secolul XV, cei care au ridicat şi Cetatea Colţ, situată de cealaltă parte a râului de munte, pe un „colţ” natural greu accesibil, edificiu medieval după care se spune că s-ar fi inspirat Jules Verne când a scris romanul „Castelul din Carpaţi”. Mănăstirea de aici a fost amenajată cam în acelaşi timp cu cea de la Prislop, însă a avut de la bun început dimensiuni mai mici. Acum, ca şi atunci, la Prislop funcţionează o mănăstire de maici, iar la Colţ, cuvântul lui Dumnezeu este slujit în fiecare clipă de călugări Streisângeorgiu- monumentul care le-a rezistat comuniştilor Biserica medievală din Streisângeorgiu a rezistat ca prin minune planurilor comuniste de extindere a oraşului Călan ce „acompaniau” dezvoltarea combinatului siderurgic situat la nici doi kilometri distanţă. La sfârşitul anilor 80, în zonă circulau numeroase zvonuri despre o iminentă extindere a Călanului Nou, lucru care ar fi echivalat cu dispariţia satului de lângă el, inclusiv a bisericii. Unii istorici spun că acest lăcaş de cult este chiar mai vechi cu câteva decenii decât cel de la Densuş şi poate chiar mai vechi decât cel din satul alăturat, Strei. Şi această biserică a fost ridicată cu materiale provenite de la o fostă locuinţă romană.

Ne puteți urmări și pe Google News