În ciuda dobânzilor uriaşe, românii apelează tot mai mult la credite acordate de instituţii financiare nebancare (IFN). Volumul total al împrumuturilor de acest tip contractate de populaţie s-a ridicat, în prima jumătate a anului, la peste 5,35 miliarde de lei, în creştere cu 6,5% faţă de nivelul înregistrat la finalul aceleiaşi perioade din 2015, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Din această sumă, circa 4,67 miliarde lei au fost credite în moneda naţională, iar restul în euro şi alte valute. De asemenea, volumul total al creditelor pentru consum acordate de IFN-uri se cifra la peste 4,7 miliarde lei, în creştere cu circa 4% faţă de nivelul din iunie 2015. Creditele pentru alte scopuri însumau 473,6 milioane lei, iar cele pentru locuinţe - 174,8 milioane lei, transmite Agerpres.
În ceea ce priveşte creditele acordate firmelor, volumul total al acestora se ridica la 17,9 miliarde lei, o sumă mai mare cu 10,6% faţă de nivelul de la finalul aceleiaşi luni a anului trecut. La finalul lunii iunie, instituţiile financiare nebancare deţineau active şi pasive de peste 33 miliarde lei.
În data de 17 noiembrie, Paul Anghel, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, declara că multe IFN-uri nu se comportă corect în relaţia cu consumatorii.
“Sunt jucători în piaţă care nu se comportă corect în relaţia cu clientul. Codul de bune practici este foarte bun. Cum facem să-i aducem la Codul de bune practici? Cum faceţi să îi faceţi membri ai acestui patronat? Sunt foarte mulţi”, le-a spus Anghel, reprezentaţilor patronatului.
El a precizat că, pe partea financiar-bancară, 80% dintre reclamaţiile consumatorilor români încep cu “cămătari” sau cu sintagme asemănătoare. De asemenea, Paul Anghel a amintit că ANPC lucrează la normele Ordonanţei 52, care transpune Directiva 17, iar în luna decembrie acestea vor fi elaborate.
La rândul său, preşedintele ANPC, Bogdan Marcel Pandelică, spunea că instituţia ar putea desfăşura, în perioada următoare, o acţiune mai amplă legată de publicitatea agresivă şi înşelătoare pe partea de servicii financiare.
“În perioada următoare, vom încerca - şi sper să şi reuşim - să avem o acţiune mai amplă legată de modul de publicitate agresivă sau înşelătoare a anumitor societăţi din industrie. Se discută (la nivel european - n. r.) din ce în ce mai constant că practica comercială înşelătoare a devenit o afacere”, a explicat Pandelică.
Acesta a precizat că, în ultima decadă, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional, în piaţa de profil a existat o dinamică a industriei patronale în ceea ce priveşte IFN-urile şi automat o dinamică în relaţia cu consumatorii.