Echivalentul a 5,3% din PIB a ajuns la rudele "capsunarilor" si a alimentat consumul acestora, si nu investitiile.

Romanii care lucreaza in afara tarii le-au trimis rudelor de acasa peste 5,3 miliarde de euro anul trecut, potrivit raportului asupra stabilitatii financiare publicat de BNR. Suma echivaleaza cu 5,3% din PIB-ul Romaniei pe 2005 si reprezinta cat bugetul catorva ministere mai sarace. Potrivit estimarilor, in afara tarii lucreaza peste doua milioane de romani. Statistici oficiale referitoare la numarul total al celor care au plecat sa lucreze peste granite nu exista.

Suma trimisa de cei care lucreaza peste granite a crescut in 2006 cu 40% fata de anul precedent. In 2005, sumele trimise acasa au inregistrat o crestere de 169% fata de 2004. Avansul mai mic al sumelor trimise acasa in ultimul an ar putea semna punctul de inflexiune, adica sumele trimise de acestia in acest an si in cei urmatori ar putea inregistra cresteri si mai mici de 40% sau s-ar putea reduce.

Aceasta cu atat mai mult cu cat peste 80% din banii trimisi in tara au provenit de la romanii care lucreaza de mai mult de un an in afara tarii. De obicei, sumele trimise in tara de origine de aceasta categorie de emigranti se reduc pe masura ce ei locuiesc mai mult in afara tarii de origine, potrivit unui buletin al Bancii Centrale Europene.

De unde vin banii

Italia este cea mai frecventa sursa de transferuri de bani catre Romania, atat in cazul sumelor trimise de cei care lucreaza mai putin de un an, cat si in cazul celor care muncesc in afara tarii pe perioade mai lungi. Pe locurile urmatoare in top se claseaza transferurile din Marea Britanie si Spania, in cazul celor care au contracte de munca pe termene mai mari de un an. In cazul trimiterilor realizate de romanii care lucreaza pe perioade mai scurte, trimiteri frecvente de bani mai au loc din SUA si din Germania, potrivit raportului BNR.

Efect: alimentarea consumului „Studiile arata ca o treime din remiteri se duce in investitii si doua treimi in consum, in tarile din estul Europei”, potrivit lui Liviu Voinea, director la Grupul de Economie Aplicata. „In acest moment, cred ca o pondere tot mai insemnata se duce in investitii, probabil in investitii imobiliare”, adauga Voinea.

In absenta investitiilor, trimiteri de 5,3 miliarde de euro nu ar avea „logica”: economia a crescut, iar datorita acestui fapt rudele celor care lucreaza in afara tarii ar avea nevoie de mai putini bani sa traiasca decat in anii precedenti. Sumele trimise in tara de romanii de peste granite au depasit pentru prima data miliardul de euro in  2001.

In anul urmator, remiterile au crescut cu 60% in urma eliminarii regimului obligatoriu de viza pentru spatiul Schengen. Pe masura ce restrictiile impuse romanilor la trecerea frontierelor in alte tari s-au relaxat, tot mai multe persoane au plecat sa lucreze in afara tarii, atrase de castigurile mult mai mari.

DINAMICA

Locuinta - de baza in averea romanilor

Averea neta a populatiei a crescut si in 2006 mai repede decat veniturile, ajungand la circa 900  de miliarde de  lei, echivalentul a 255 de miliarde de euro. Principala componenta a averii ramane imobilul detinut. In perioada 2002-2006, averea neta a populatiei s-a marit de aproape patru ori. Cauza principala: cresterea preturilor practicate pe piata imobiliara.

Creditul ipotecar a avut rol limitat in stimularea cererii de imobile, dinamica pietei imobiliare fiind accentuata  de oferta limitata a pietei. „Capacitatea de achizitie a unui imobil de catre populatie s-a deteriorat, ceea ce ar putea actiona in directia diminuarii cererii. La nivel agregat, valoarea imobilelor este de circa sapte ori mai mare decat venitul net anual”, se spune in raport.

Cea mai importanta crestere a averii nete a populatiei a fost inregistrata in 2003, comparativ cu 2002, ritmul incetinind in urmatorii ani. La finele lui 2005, averea neta a populatiei era de peste 700 de miliarde de lei.