Zilele Diasporei sunt deja organizate în 22 de administraţii locale din România, care au hotărât să creeze cadrul propice pentru întoarcerea acasă a concetăţenilor lor plecaţi peste mări şi ţări pentru o viaţă mai bun.
RePatriot a adresat încă de anul trecut un apel către autorităţile locale pentru a acorda o atenţie mai mare Diasporei ca parte a României, ca o bogăţie importantă care poate susţine dezvoltarea locală
În urma conceptului lansat de RePatriot în 2016, anul acesta s-a triplat numărul de localităţi din România care sărbătoresc Zilele Diasporei printr-o serie de evenimente pentru românii de peste hotare.
Scopul lor este să aducă românii de pretutindeni mai aproape de comunităţile locale, să ofere oportunităţi de afaceri, să-i facă să se simtă doriţi acasă şi să-i cheme efectiv să se implice în viaţa comunităţilor natale. Cunoştinţele, relaţiile, capitalul şi experienţa acumulată în ţările de adopţie, alături de bagajul civic important pot aduce un mare plus de valoare comunităţii din care au plecat.
”Zilele Diasporei deja au debutat cu succes la Suceava şi Timişoara. Anul acesta au o intensitate de trei ori mai mare decât anul precedent. În 2018, de Centenar, vrem ca acest mesaj să fie transmis din cel puţin 100 de localităţi din România către conaţionalii noştri aflaţi peste tot în lume. Noi vrem să eliminăm şi cauza plecării şi a înstrăinării. Ne dorim ca românii să plece în vizită, la studii, experienţe, să cucerească lumea, să se dezvolte, dar să rămână cu sufletul acasă şi să vadă oportunităţile din ţară”, a declarat Marius Bostan, antreprenor şi iniţiator al proiectului RePatriot, într-o întâlnire cu ziarişti.
RePatriot Business Summit va avea loc anul acesta între 4-8 octombrie la Bucureşti şi Poiana Braşov, unde sunt aşteptaţi peste 300 de oameni de afaceri români din toată lumea.
Obiectivele Summit-ului sunt fructificarea oportunităţilor de investiţii oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori şi lansarea de parteneriate strategice şi de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri şi acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri local şi cel din Diaspora. Anul trecut au fost prezenţi peste 100 de oameni de afaceri din străinătate alături de peste 150 din ţară, au fost iniţiate parteneriate în high-tech, turism, energie, servicii, au fost evaluate investiţii şi s-au legat prietenii prin petrecerea împreună a unui timp valoros în Delta Dunării.
Pe termen scurt, soluţia la criza de forţă de muncă stă în deschiderea pieţei muncii pentru ţările din jur, mai ales pentru românii din Serbia, Ucraina şi Republica Moldova, iar pe termen mediu şi lung, soluţia este atragerea profesioniştilor şi a meseriaşilor români din Diaspora înapoi în ţară. Mărirea numărului de burse pentru liceenii şi studenţii de origine română din afara graniţelor ar fi o măsură necesară în următorul an.
“Românii din Diaspora au etica muncii din societăţile vestice, au dor de ţară, dar pun în balanţă calitatea vieţii de azi din România cu cea din ţara adoptivă, mai ales legat de educaţia copiilor, serviciile de sănătate, iar politicile statului român pentru Diaspora trebuie gândite în sensul de a încuraja repatrierea şi nu de a încuraja acomodarea definitivă în ţările de adopţie, de a îmbunătăţi vizibil educaţia şi sănătatea în România, cu efecte benefice pentru absolut toţi românii”, a declarat Felix Pătrăşcanu, co-fondator al companiei FAN Courier şi unul dintre liderii proiectului RePatriot.
RePatriot, un proiect al Fundaţiei Romanian Business Leaders, este o platformă de inspiraţie, consiliere şi informaţie, care îşi propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile din ţară.
Prin conferinţele RePatriot din toată Europa, la care au participat deja peste 3000 de români, dar şi prin cele din ţară, prin platforma www.repatriot.ro, românii din Diaspora pot accesa informaţii utile, exemple, educaţie antreprenorială, parteneriate, consultanţă şi oportunităţi din ţară pentru a deveni antreprenori acasă sau pentru a sprijini România din tara de unde se află.