Visul italian, în care şi-au pus speranţele un milion de români emigraţi, şi familiile lor din ţară, s-a spulberat.
Criza economică, pierderea locurilor de muncă, manifestările rasiste şi propunerile partidelor extremiste sunt doar câteva dintre situaţiile pentru care românii se lasă convinşi să plece din Peninsulă fie spre alte ţări, fie înapoi în ţară.
Asistenţi medicali, constructori, specialişti sau meseriaşi de diferite specializări resimt schimbările societăţii italiene şi aleg din nou varianta relocării. Principalul motiv este criza economică, care a dus la închiderea multor fabrici italiene în care lucrau şi români. Pe forumurile din Peninsulă, aceştia lansează un mesaj de ajutor şi cer informaţii despre emigrarea în alte ţări.
Ce planuri au românii din Italia?
Astfel, George Guliţă, de 34 ani, muncitor în construcţii, din Osimo, în estul Italiei recunoaşte că a emigrat “pentru că am sperat mereu într-o viaţă mai bună, mai linistită, lipsită de griji. Am venit de ceva timp în Italia şi chiar am avut impresia că se poate trăi aşa cum am visat. De aproape patru luni am pierdut serviciul, am lucrat pe ici pe colo şi acum, după ce am făcut credit pentru casă şi am o familie frumoasă, nu mai pot să plătesc datoriile. Merg înainte şi voi pleca în altă ţară, dacă voi găsi posibilitatea să-mi realizez visul mai departe. Canada sau Australia se pare că sunt următoarele ţinte. Voi aveţi informaţii despre posibilitatea de a ajunge legal în ţările astea?”, întreabă românul, în speranţa că va fi cineva care să îi ofere un răspuns.
Chiar şi asistentele vor să plece
Asistentele medicale, deşi sunt căutate şi plătite acceptabil au început să se orienteze spre alte ţări. Irlanda pare să fie una dintre cele mai atractive, în ciuda climei mai aspre şi dificultăţilor legate de recunoaşterea diplomei.
Tot pe un forum de discuţie, românca Floarea Zaharia, asistentă medicală într-o provincie tot din estul Italiei dezvăluie că a început să ia în serios varianta emigrării în Irlanda: “Am acolo prietene de liceu care lucrează şi nu de puţine ori mi-au făcut invitaţia să mă stabilesc acolo. Se pare că Italia devine o ţară în care se trăieşte tot mai greu, iar unele meserii nu sunt plătite sau respectate cum sunt în alte ţări. Am început să mă informez despre actele care-mi trebuie mie şi familiei”, a mai precizat românca de aproape 40 de ani.
Italia începe să semene cu România
Tot în Irlanda a reuşit să emigreze şi Daniel C. Care, la scurt timp după ce a împlinit 30 de ani a plecat din Padova, în nordul Italiei, nemulţumit de atmosfera de acolo şi de faptul că întâlnea tot mai multe asemănări cu România. La câteva zile de la sosirea în Irlanda, aceste preciza că “este o cu totul altă realitate. Lumea pare mai prietenoasă, cel puţin la suprafaţă. Am plecat din Italia pentru că mă cam săturasem de nedreptăţile de acolo şi pentru că începea să semene din ce în ce mai mult cu România. Nici aici lucrurile nu sunt prea roze. Vin o grămadă de străini atraşi de mirajul străinătăţii, dar măcar salariul minim este 1.400 de euro. Până la urmă, oriunde, dar nu în România”, a recunoscut.
Nemulţumirea pentru dezaprecierea muncii sale o are şi Corina Răileanu, de 35 ani, din Roma, încrezătoare, la început, că meseria de coafeză este apreciată în Peninsulă. Ea şi-a îndreptat acum atenţia către Belgia, unde locuieşte sora sa.
“Eu lucrez de mai mult de 15 ani ca şi coafeza şi am sperat că în Italia mă pot realiza din punct de vedere profesional. Am ajuns la Roma şi am constatat că această meserie este foarte prost plătită, că dacă nu ai pe cineva să te recomande, nu faci altceva decât curăţenie şi cafele, iar dacă aspiri la un atelier particular trebuie să ai câteva zeci de mii de euro şi multe cunoştinţe. Am vorbit cu sora mea, din Belgia, şi mi-a spus că aş putea câştiga bine acolo, dacă stăpânesc bine această meserie. Nu cred că mă va prinde vara în Italia. Mai adun ceva bani şi plec. Soţul găseşte mai uşor în construcţii, iar copilul nu a început şcoala. O putem lua de la capăt acolo”, s-a arătat încrezătoare Corina.
Comportament urât al conaţionalilor
Un alt motiv al plecării din Italia este şi cel al comportamentului românilor din Italia. Recent, ziarul Gazeta Romanească publica scrisoarea unui român, trimisă către cotidianul “Il Messaggero”, în care îi critica pe conaţionali, pentru faptul că nu au ştiut cum să se comporte.
“Mă numesc Marian, sunt din România şi am o soţie şi doi copii frumoşi. Am stat şapte ani în Italia împreună cu familia mea, dar am fugit în vara anului 2008 (nr. În Norvegia), de teama a ce s-ar putea întâmpla dacă românii noştri contină să sosească şi să facă prostii. Acum mă aflu în Norvegia cu un loc de muncă bun. Când au început aceste probleme între italieni şi români am decis să părăsim Italia. Am făcut cereri pe internet şi în două zile mă căutau din întreaga Europă. Astfel, graţie meseriei pe care am avut posibilitatea s-o învăţ în Italia, acum lucrez în Norvegia, la faimoasa companie Rolls-Royce, pentru un salariu lunar de 3.500 de euro”.
Românii vor credite pentru a pleca din Italia
Un fapt deosebit de ciudat i s-a întâmplat Cameliei Lipan, mediator de credite la o societate financiară. Aceasta a constatat că tot mai mulţi români au început să aplice metoda “împrumută şi fugi”.
Legat de situaţia creată, românca a precizat că, personal, s-a confruntat cu două situaţii mai în ultimele săptămâni: “două cazuri de români care au făcut cerere pentru împrumuturi de sume destul de mari. Ambele cereri au fost respinse pentru că sumele erau mari, nu aveau vechimea cerută de către bancă şi nici tipul de contract pe perioadă nedeterminată. Românii au fost deosebit de supăraţi şi când i-am întrebat ce aveau de gând să facă cu banii mi-au răspuns, sincer, că vroiau să plece în Suedia, pentur că obţinuseră un loc de muncă, iar Italia nu le mai oferă nici siguranţa locului de muncă, nici rapoarte bune cu colegii sau vecinii italieni. Nu le păsa de faptul că ar fi putut avea probleme pentru nerestituirea creditului sau pentru întârzierea ratelor. Într-un fel, am fost mai liniştită că nu reuşiseră să obţină banii. Nu e un mod cinstit de a te comporta”, este de părere Camelia Lipan.
CITIŢI ŞI: