Mirosul de costiţă şi ciolan risipit de ceaunul cu sarmale i-a convins pe vizitatorii târgului de Sfânta Maria din apropierea Stadionului Naţional să se rupă din coada de la mici.
Bucureştenii care au rămas în oraş în weekendul prelungit până astăzi de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului s-au binecuvântat cu mâncare tradiţională, păcătuind doar cu bere. În parcul Naţional, din apropierea nouconstruitului stadion, maramureşenii au venit cu bucatele lor gustoase şi saţioase şi nu au dat greş la târgul "Bunătăţi şi bucurii pentru Mării". În timp ce cărţile aşteptau la soare şi rar se întâlneau cu cumpărătorii, cozile la sărmăluţe şi plăcinte au făcut mici baraje pe aleea din parc.
După golirea ceaunelor, coada se muta la mici şi frigărui, dar la taraba de hrană spirituală tot bătea vântul. Iuliana Coteţ, o gospodină rumenă la vreo 50 de ani, a venit tocmai din Şomcuţa - cam pe unde harta intră sub stinghie - ca să le gătească bucureştenilor.
A făcut aluatul pentru plăcinte creţe, cum le spune ea, l-a frământat bine, l-a întins cu făcăleţul şi a început să prăjească bunătăţile, ca pe clătite. "În aluat nu am decât făină, apă, sare şi drojdie. Şi umplu creţele cu brânză de vaci şi oi, combinate. În brânză e şi mărar şi niţică ceapă", spune gospodina. Când e post, umplutura de brânză poate fi înlocuită de varză ori cartofi. Pentru cei care au început deja să poftească, maramureşeanca are un sfat: "Aluatul trebuie să fie un pic mai moale decât la pâine".
În 15 minute, s-a văzut fundul ceaunului
Pâinea de casă era pe ştergare, iar fetele în vesele costume populare maramureşene o tăiau în triunghiuri şi le-o serveau clienţilor cu sarmale. Asta pentru cei care strâmbau din nas la mămăligă. E drept, mămăliga era făcută cu mălai grişat, ambalat, un produs un pic străin de peisajul desenat în jurul ceaunului. Tarabele maramureşene nu duc lipsă de clienţi la plăcinte, dar atunci când doi bărbaţi au apucat de toarte ceaunul şi, încovoiaţi, l-au adus în faţă, coada la sarmale a bătut-o chiar şi pe cea de la grătarele cu mici de peste alee: "Sunt făcute simplu. Carne de porc în sarmalele învelite în foi de varză şi, cum facem noi în Maramureş, punem costiţă şi ciolan afumat în mijlocul ceaunului".
La cinci lei porţia de trei sarmale, gospodina care servea clienţii din ceaunul pe care scria mare 60L a început să dea cu lingura de fund după numai câteva minute. După ce s-au ridicat de la terase - după sarmale, mici sau carne la grătar - unii şi-au amintit şi de cei de acasă şi au luat la pachet cozonaci ori cornuleţe cu nucă. Mierea şi pelteaua de trandafiri, brad ori păpădie, turnate în borcane de măicuţe, au completat porţia dulce pentru acasă. În parc, doamnele în vârstă şi-au adus aminte şi de vremurile hainelor de blană. Însă nostalgiile se topeau când degetele întorceau etichetele şi vedeau preţurile: o blană de nurcă până-n talie costă peste 2.500 de lei, în timp ce una mai lungă ajunge chiar la 4.500 de lei.
În Oltenia, sarmalele se consumă cu piftie
În România, sarmalele se prepară şi se servesc diferit, de la zonă la zonă. În Oltenia, de pildă, sarmalele sunt consumate împreună cu răcituri (piftie), în timp ce locuitorii din alte zone ale ţării pun răciturile la aperitiv. Sărmăluţele moldoveneşti, în foi de viţă de vie sau în varză murată, sunt făcute cu carne tocată combinată, de porc, vită şi oaie. Sarmalele nu sunt un fel preferat numai de români. Turcii şi croaţii le prepară şi ei şi le zic tot sarmale, în timp ce polonezii le spun golomki, ruşii - goluptzi, iar cehii şi slovacii - gwumpkies.
"Sarmalele se vând cel mai bine. Cred că oamenilor le place reţeta: în mijlocul ceaunului punem costiţă şi ciolan.“
IULIANA COTEŢ, gospodină din Maramureş
LOIALI. Doar câinii au mai salivat în fața grătarelor cu mici PENTRU TOŢI Pelerinaje şi bâlciuri în ţară Credincioşii ortodocşi din zona Transilvaniei pot merge la Cluj, la mănăstirea Nicula. În Moldova, enoriaşii sunt aşteptaţi la Putna, Humor şi Văratec. Credincioşii din Oltenia şi Muntenia se vor aduna în număr mare la Tismana (Gorj), Frăsinei (Vâlcea) şi Curtea de Argeş. Catolicii sunt aşteptaţi la Bazilica Maria Radna (judeţul Arad) şi la biserica romano- catolică din Cacica (Suceava). Dar ziua de 15 august combină sărbătorile religioase cu cele laice. Festivalul lubeniţei are loc la Gottlob (Timiş), ziua Marinei e celebrată în portul Tomis, iar iarmarocul moldovenesc are loc la Tecuci. Muntenia are şi ea bâlciul ei, la Piscani (Argeş), iar oltenii se adună la Tismana (la marginea pădurii Şarşori). Un moment cultural deosebit are loc la Târgu Lăpuş, unde ediţia din acest an a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" îi este dedicată lui Grigore Leşe.