Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev, a declarat că şi România ar putea avea de suferit din cauza exploziei barajului Nova Kahovka.
Viaceslav Potapenko a explicat cum ar putea ajunge în Marea Neagră substanțe toxice ca urmare a exploziei barajului de la Nova Kahovka. Au avut de suferit trei regiuni. Teritoriul afectat este comparabil cu Lituania, atât de mare este suprafața care a avut de suferit.
Până la începutul acțiunilor militare din 2022, pe acest teritoriu au locuit peste patru milioane de oameni. Jumătate de oameni au fost lăsați fără apă, iar ceilalți s-au pomenit cu locuințele inundate. Au fost lichidate aproape toate întreprinderile industriale de pe malul râului Nipru. Chiar și în cazul avariei de la Cernobîl suprafața afectată a fost mult mai mică. Cel mai probabil, o parte de populație va fi nevoită să părăsească aceste teritorii, a explicat Potapenko.
Ce consecințe anume va avea această explozie
Viaceslav Potapenko a mai subliniat faptul că rezervorul de apă din Kahovka este cel mai mare în regiunea râului Nipru și, în general, în Ucraina. Este cât o mare. Volumul total este 18 kilometri cubi, adâncimea medie este de 8,5 metri, iar cea maximă ajunge la 24 de metri. Acesta a fost construit nu pentru producerea energiei electrice, deși și acest lucru se întâmplă acolo, ci pentru aprovizionare cu apă, în primul rând, a întreprinderilor industriale în regiunea Dnepropetrovsk.
De asemenea, acolo au fost două canale, pentru irigarea câmpurilor din partea de nord a Crimeei, dar și partea stânga a peninsulei, care acum este temporar ocupată de Rusia.
După distrugere, un val imens de apă s-a rupt jos, pe Nipru, pe lângă faptul că sunt inundate câmpiile orașului Herson, mai ales în partea stângă. Este clar că se distrug ecosisteme, pot muri oamenii. Dacă e să vorbim despre consecințele ecologice, această apă ajunge în liman și ulterior - în Marea Neagră.
Vara există riscul apariției unor boli și pericol epidemiologic
În locul de ieșire spre Marea Neagră se află o rezervație naturală de nivel internațional, unde sunt mai multe specii de păsări călătoare. Evident că totul se distruge. Și nu este clar când aceste ecosisteme vor putea fi restabilite pe deplin.
Dar acesta nici pe departe nu este cel mai grav lucru. Printre alte consecințe - scăderea nivelului apelor subterane, mai multe localități vor rămâne fără sursa de bază a apei potabile.
Mai mulți pești și alte vietăți din acest rezervor vor pieri și se vor descompune. Din această cauză, vara, există riscul apariției unor boli și pericol epidemiologic.
Urmările acestei explozii pot afecta și România?
Întrebat despre pericolele care pândesc România, expertul a spus: „Dacă e să vorbim despre ecosisteme, din cele trei rezervații naturale din Ucraina, una lângă Dunăre, în preajma României, alta - în Carpați, la fel, aproape de România, cea de-a treia, care se află aici, a fost distrusă. Restabilirea acesteia în varianta inițială nu va fi posibilă niciodată.
Râul Nipru începe din Federația Rusă, trece prin Belarus, iar ulterior ajunge în Ucraina. Pe râul Nipru este situată centrala nucleară din Smolensk (Federația Rusă - n.r.), dar mult mai sus. De asemenea, de-a lungul râului, sunt situate întreprinderi industriale din Rusia, Belarus și Ucraina. Evident că există anumite filtre, dar, de asemenea, este clar că în râu nimeresc anumite substanțe toxice, resturi de la produse chimice de uz casnic. Toate acestea sunt depozitate pe fundul râului timp de aproape 70 de ani, conсentrația acestora poate fi destul de mare.
Mai mult, după avaria de la Cernobîl, foarte multe deșeuri radioactive au nimerit în Nipru și s-au depozitat acolo. O parte din aceste depuneri va ajunge în Marea Neagră. Cred că vor fi făcute cercetări în acest sens. Dacă va fi o avarie la centrala de la Zaporojie, da, va fi transferată o anumită cantitate de substanțe nocive. La momentul acesta, un pericol direct pentru România nu există, deoarece distanța este mare, adică mai mult de 300 de kilometri”, a concluzionat Viaceslav Potapenko în interviul acordat pentru hotnews.ro.