Stresul ne testeaza permanent rezistenta psihica si fizica. Dupa ce au suportat impactul tranzitiei, romanii au acum un mod de viata tensionat, plin de provocari.
Procesul de conectare a romanilor la lumea moderna a avut invingatori si perdanti: impactul cu presiunea modului modern de viata a produs „o explozie” ingrijoratoare a indicilor de sanatate psihica si fizica a populatiei. Potrivit Ministerului Sanatatii, in 2003 incidenta tulburarilor mintale era de aproximativ 1.100 de bolnavi la 100.000 de locuitori, in raport cu media Uniunii Europene, de 800/100.000 de locuitori.
Modul agresiv in care se manifesta deseori romanii acasa, la serviciu, pe strada, la televizor ar putea da senzatia ca formam o natiune de oameni stresati, cu nervii la pamant. „Spre avantajul nostru, romanii sunt un popor de supravietuitori, cu partile bune si rele care decurg de aici. Avem in noi matricea supravietuirii. Noi reactionam altfel decat ungurii, care au o rata de suicid mai mare, ca si popoarele nordice. Noi stim sa facem haz de necaz si gasim modalitati compensatorii: mai o gluma, mai un banc”, crede psihoterapeutul Augustin Cambosie, vicepresedintele Federatiei Romane de Psihoterapie.
Aceeasi convingere o are si psihiatrul Radu Mihaileanu: „Ideea ca romanii sunt mai stresati este un mit. Nu avem nimic specific legat de stres. Suntem destul de rezistenti, avand in vedere cate au trecut peste noi de-a lungul istoriei”. Sociologul Sebastian Lazaroiu, directorul CURS, nu crede ca avem ceva specific la acest capitol: „Nu sunt adeptul teoriilor despre trasaturile popoarelor. Acest lucru nu tine de gena culturala, ci de nivelul economic, de modul de organizare a societatii si de parcursul istoric”.
Nici Mircea Kivu, directorul IMAS, nu crede ca romanii sunt mai stresati decat alte popoare. Sociologul are o alta explicatie pentru faptul ca romanii sunt foarte stresati: „La noi, stresul provine mai degraba din dezorganizare decat din cauze obiective”.
„Stresul nu este acceptat ca o cauza a diabetului zaharat”
In 1992, un raport ONU desemna stresul drept „Boala secolului al XX-lea”, iar in 1998, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) prezenta acest flagel ca pe o „epidemie mondiala”. Este imposibil sa evitam stresul, dar putem invata cum sa-l tinem sub control.
Desi pare o consecinta a modului modern de viata, stresul exista de cand lumea si nu actioneaza doar asupra oamenilor. Primul care a introdus termenul de stres a fost Hans Selye in 1950. In urma experimentelor pe animale, savantul a descris „sindromul general de adaptare”, reactia organismelor biologice la stres.
Selye a observat ca, sub actiunea factorilor de stres, organismul intra in alerta si incearca sa faca fata prin secretia masiva de andrenalina. „Stresul este o interventie exterioara care ne scoate dintr-un moment de echilibru. El nu este neaparat negativ. E foarte bine ca exista stres, fiindca asta ne ajuta sa mergem mai departe. Importanta este reactia noastra la factorul de stres. Am intalnit persoane care au avut un atac de panica numai gandindu-se ce ar fi patit daca s-ar fi aflat in Indonezia atunci cand s-au produs valurile tsunami”, explica psihoterapeutul Augustin Cambosie, vicepresedintele Federatiei Romane de Psihoterapie.
Un studiu publicat in 2004 de „Psychlogical Bulletin” a confirmat ca episoadele scurte de stres consolideaza sistemul imunitar, in timp ce stresul prelungit mareste vulnerabilitatea la infectii a organismului.
Cand inamicul devine aliat
Ce ne streseaza? Aproape orice. Putem fi stresati chiar si din cele mai banale motive. „Simpla iesire pe strada poate fi un factor de stres”, arata Mugur Ciumageanu, psiholog la Centrul National de Sanatate Mintala. Un studiu recent efectuat in Marea Britanie a demonstrat ca persoanele care vorbesc mult la telefon sunt mai nervoase dupa ce termina convorbirile.
Zgomotul, temperatura, umiditatea, poluarea ne pot influenta negativ, dar putem fi stresati si din cauze sociale (conflicte, presiune sociala extrema). „Daca stresul este prea mare, fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar daca persoana respectiva este una extrem de echilibrata, pot aparea tulburari psihologice temporare. Oamenii au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe. Tot ce pot face este sa-si insuseasca niste strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice si mai eficienti in activitatea profesionala”, se arata in lucrarea „Organizarea ergonomica a muncii in birou”, semnata de Ionel Enache si publicata de Universitatea din Bucuresti.
Asa cum spune si psihiatrul Radu Mihaileanu, factorii de stres sunt peste tot si actioneaza diferit asupra noastra. Psihologul Mugur Ciumageanu subliniaza ca stresul nu este neaparat un inamic: „El poate fi un aliat care ne ajuta sa rezolvam probleme, e un motor. Daca n-am avea stres n-am avea de ce sa fim motivati”.
Cum poate fi prevenit si tinut sub control stresul? Psihoterapeutul Augustin Cambosie ne invita sa ne bucuram de viata, cu tot ceea ce ne ofera ea: „In putinul timp care ne mai ramane nu trebuie sa ne taram pana acasa ca sa dormim si s-o luam de la capat, ci trebuie sa ne umplem timpul cu ceva util, ceva care sa intrerupa sirul de conditionare negativa munca si oboseala. Iar cand factorul de stres nu poate fi compensat, e bine sa ne punem problema unei schimbari majore - schimbarea locului de munca, ruperea unei relatii”.
Maladia planetara
Stresul se manifesta diferit, in functie de „terenul” pe care intervine. „Stresul ne face sa cedam acolo unde suntem mai slabi, fie la minte, fie la corp”, explica psihologul Mugur Ciumageanu. Personalitatile impulsive, colerice, revendicative, cele care nu accepta o infrangere, cele care nu accepta observatii, cu complexe de inferioritate, dar si cele anxioase, neincrezatoare in propriile forte sunt cele mai expuse la stres, explica Lena Rusti, psiholog la cabinetul Mentarex Consult.
Efectele pot fi la nivel psihic (depresii, anxietate, iritare, insomnie, pierderea memoriei, oboseala, violenta, putand conduce chiar la sinucidere) sau fizic (hipertensiune arteriala, dureri de muschi si de oase, migrene, dureri localizate in anumite organe, conducand la ulcer, infarct, caderea parului, afectiuni ale sistemului imunitar - raceli dese, infectii).
„Mitul diabetului strans legat de stres trebuie demolat. Stresul emotional nu este acceptat, deocamdata, ca o cauza a diabetului zaharat. Diabetul zaharat de tip I apare la persoane tinere si are cauze insuficient cunoscute. Diabetul de tip II, majoritar, e strans legat de obezitate. Daca stresul contribuie la o alimentatie nesanatoasa, atunci el poate fi admis ca o cauza a diabetului de tip II, dar nu e o cauza directa. Omului ii este mai usor pentru confortul lui psihic sa dea vina pe stres pentru diabet decat sa dea vina pe dieta si sa respecte indicatiile medicale”, subliniaza Eduard Adamescu, medic specialist in diabetul zaharat, nutritie si boli metabolice.
Multi europeni depresivi
La nivel mondial, depresia, cea mai intalnita tulburare psihica produsa de stres, constituie a patra cauza de imbolnavire si de incapacitate de munca. Estimarile OMS releva ca pana in 2020 depresiile vor deveni a doua cauza de imbolnavire. In Europa, o persoana din cinci sufera de depresie in cursul vietii. Rata sinuciderilor (deseori legate de stres) variaza in Europa intre 2 si 44 la 100.000 de locuitori. Cele mai inalte valori la acest capitol se inregistreaza in Europa de Est.
Potrivit calculelor recente, afectiunile legate de stres se afla la originea a peste jumatate din cazurile de incapacitate de munca inregistrate in Europa de Nord. Anual, 33,4 milioane de persoane din Europa sufera de depresii severe.
SFATURI
Cum scapi de stres
> Mentine o dieta echilibrata si practica un sport
> La serviciu, straduieste-te sa iasa totul bine, dar nu incerca sa fii perfect!
> Ia-ti o pauza de cateva minute dupa fiecare ora de lucru
> Respecta pauza de masa
> E bine sa ai un hobby
> Vorbeste despre stres cu prietenii si rudele
> Invata sa faci exercitii de respiratie si de relaxare a muschilor
> Evita abuzul de alcool, tutun si cafea. Nu te culca tarziu. E vital sa dormi suficient
> Fa-ti timp pentru activitati placute: urmareste un film bun (de preferat o comedie), citeste o carte, fa o plimbare in parc sau o excursie, mergi la cumparaturi, iesi cu prietenii in oras, mergi la spectacole.
EUROPA
Romanii, printre cei mai stresati
> La nivel european, 22% dintre angajati se declara stresati, releva un studiu din decembrie 2006 al Fundatiei Europene pentru Supravegherea Conditiilor de Munca. Cei mai stresati la serviciu sunt italienii (25%), care acuza mai ales raporturile cu superiorii si slaba colaborare dintre colegi. 46% dintre angajatii din UE se plang ca lucreaza prea mult si intr-un ritm rapid.
> Romanii se situeaza pe locul doi in topul salariatilor europeni care muncesc peste 48 de ore saptamanal, dupa turci. Conform fundatiei, angajatii din Romania si Bulgaria sunt cei mai expusi la factori de stres: 74% dintre acestia au miscari repetitive ale bratelor sau palmelor cand muncesc, in UE media fiind 61%. Doar 58% dintre romani sunt multumiti de jobul lor. Numai Turcia are mai putini salariati multumiti decat noi (52%).
> Un studiu publicat anul trecut de Biroul de analiza a fortei de munca din Marea Britanie releva ca aproximativ 420.000 de britanici s-au imbolnavit in 2005 din cauza stresului. Unul din sase angajati considera ca are un serviciu stresant.
> Se estimeaza ca in 2006 aproximativ 195.000 de britanici au suferit de depresie sau anxietate din cauza stresului. Anual, in Marea Britanie stresul provoaca pierderea a 10,5 milioane de ore de munca.
SUA
Epidemia se extinde
> In numarul din 6 iunie 1983, revista americana „Time” prezenta pe coperta stresul drept „Epidemia anilor ‘80”.
> In anul 2000, un sondaj Gallup releva ca 80% dintre angajati se simteau stresati la serviciu. 25% dintre cei stresati au strigat sau au plans din cauza stresului. 10% se temeau ca un coleg suprasolicitat va deveni violent, iar 19% au renuntat la serviciu pentru ca era prea stresant.
>300 de miliarde de dolari sunt costurile anuale determinate de stresul profesional in SUA, conform American Institute of Stress.
> Astazi, peste 30% dintre angajatii americani sunt stresati permanent atunci cand lucreaza, releva University of Chicago. 65% dintre americani nu pot dormi din cauza stresului, iar 16% dintre americani sufera de insomnie provocata de stres.
PROBLEME DE SERVICIU
De ce suntem stresati la locul de munca?
Conform unei analize a Comisiei Europene, 147 de milioane de angajati din UE se plang ca lucreaza intr-un ritm prea rapid.
La locul de munca, stresul apare atunci cand solicitarile profesionale depasesc resursele de care dispune angajatul. El nu survine numai in urma unor evenimente negative de proportii, ci si ca efect al unor tensiuni sau presiuni zilnice, care pot avea o influenta mai mare asupra unei persoane decat evenimentele majore care se petrec mai rar.
Atunci cand este pozitiv, stresul (denumit de specialisti „eustress”) stimuleaza mobilizarea si performantele angajatilor. Stresul negativ („distress”) afecteaza capacitatea de munca, avand consecinte nefaste asupra rezultatelor.
In general, munca in birou este una dintre cele mai stresante, intrucat solicita un efort intelectual sustinut din partea angajatilor. Cei mai expusi la presiune sunt angajatii care lucreaza in relatiile cu publicul. „Pentru personalul secretariatelor apar alte cauze care pot determina cresterea efortului fizic, si anume: fluxul clientilor, gradul de aglomeratie, cantitatea si varietatea informatiilor solicitate”, noteaza Ionel Enache in studiul „Organizarea ergonomica a muncii de birou”, evidentiind un alt factor important de stres in munca de birou: pozitia de lucru (asezat pe scaun ore intregi), care uneori nu se modifica nici in pauze.
Stresul poate surveni pe fondul oboselii zilnice acumulate a salariatilor, manifestandu-se prin iritare si lipsa de amabilitate in raport cu clientii. Efortul lucratorilor de a se comporta civilizat poate duce la suprasolicitare. Si clientii sunt generatori de stres prin atitudinea lor in fata functionarilor.
Presiune inevitabila
Studiul „Organizarea muncii si a stresului”, realizat de Institute of Work, Health&Organizations din Nottingham (Marea Britanie), face o diferentiere intre presiune si stres. Presiunea de la serviciu este inevitabila, tinand cont de exigentele contextului profesional actual. O presiune perceputa ca acceptabila de catre angajat ii poate mentine la nivel ridicat dinamismul, motivarea si capacitatea de munca. Atunci cand presiunea devine excesiva, e resimtita ca insuportabila si conduce la aparitia stresului.
Potrivit studiului britanic, intr-un loc de munca optim presiunile exercitate asupra angajatului sunt adaptate la capacitatile si resursele sale. Totusi, chiar daca angajatul are asigurate toate conditiile, natura jobului poate produce stres. Este cazul controlorilor de trafic aerian, foarte solicitati in situatii critice, care evolueaza rapid si imprevizibil, impunand rezolvari prompte si corecte.
Cei mai intalniti factori de stres la locul de munca sunt lipsa unor obiective clare, slaba comunicare si lipsa de informare in companie, lipsa sprijinului din partea conducerii, obiectivele si prioritatile contradictorii, statutul neclar, responsabilitatile prea mari, lipsa recunoasterii, nesiguranta locului de munca. Alti factori importanti de stres sunt incertitudinea in evolutia profesionala, modificarea statutului in companie, lipsa accesului la decizie, relatiile de la serviciu, tipul muncii prestate, ritmul de lucru si programul inflexibil sau haotic. Relatia dintre activitatea profesionala si viata privata poate duce si ea la stres.
Strategii de prevenire
Conform studiului realizat de specialistii din Nottingham, angajatii afectati de stresul profesional devin tot mai deprimati si iritati, sunt incapabili sa se concentreze, au dificultati in a gandi logic si in luarea deciziilor, apreciaza mai putin munca pe care o fac si se simt mai putin implicati. Ei devin obositi, deprimati, nelinistiti, au tulburari ale somnului si se pot imbolnavi.
In privinta efectelor resimtite de companiile in care lucreaza angajatii stresati, expertii au identificat absenteismul, diminuarea motivatiei, cresterea fluctuatiei de personal, scaderea productivitatii, inmultirea practicilor periculoase si a accidentelor de munca, inmultirea reclamatiilor din partea clientilor, afectarea imaginii companiei in interior si in exterior.
Angajatorii nu-si pot proteja salariatii contra stresului extraprofesional, dar pot preveni aparitia lui la locul de munca. Primele companii multinationale care au patruns la noi au adus si o noua viziune asupra acestui aspect, inca ignorat atunci. „Un bun angajator gestioneaza munca astfel incat sa evite factorii de stres si sa anticipeze problemele previzibile”, subliniaza studiul realizat de Institute of Work, Health & Organizations.
Potrivit expertilor britanici, cele mai bune strategii de rezolvare a stresului de la serviciu prevad imbunatatirea conditiilor de lucru si a nivelului profesional, adaptarea programului si a sarcinilor de serviciu, educarea cu privire la gestionarea timpului si la modalitatile de relaxare, introducerea unor sisteme de lucru „mai prietenoase”.