O vară ploioasă cum n-a mai fost de ceva ani. O vară care a scos rodul pământului mai devreme și mai bogat, umplând marginile șoselelor cu vânzători de ciuperci, proaspăt culese din pădure. Unii și-au făcut din asta o activitate de familie, mergând împreună cu copiii la cules. Satisfacția unei tocănițe tradiționale, după truda culesului, s-a fi nalizat tragic pentru câteva zeci de români. O parte au murit, alții încă se luptă, alături de echipe uriașe de medici, să trăiască.
La începutul lunii iulie, o tânără de 18 ani a mers la Spitalul Județean Oradea împreună cu tatăl ei, din cauza unor simptome care anunțau o toxiinfecție. Semnele au apărut la mai puțin de o zi după ce amândoi mâncaseră ciuperci pe care le-au cules din pădure. Nu pentru că nu aveau bani, ci datorită unei tradiții, plus dorinâa de a mânca sănătos. Fata, pe nume Andreea, cât și tatăl ei au fost diagnosticați cu insuficiență hepatică acută, secundară into-xicației cu ciuperci.
O singură ciupercă otrăvitoare a fost suficientă să le distrugă organismul. Tatăl nu a avut putere să lupte și s-a stins, chiar în momentul în care fiica lui era urcată în elicopter pentru a fi transferată la Fundeni, în București, locul unde era singura ei șansă de salvare. Echipa de îngeri de la Fundeni, din echipa profesorului Irinel Popescu, a reușit imposibilul după ce – ca printr-o minune împletită cu tragedie – fata a primit un ficat compatibil de la un puști de 14 ani, spulberat de o mașină.
Au transplantat-o de urgență cu mari eforturi medicale, în special ale anesteziștilor. Problemele grave de coagulare a sângelui, provocate de otrava ciupercilor, au făcut, dintr-o intervenție de transplant dificilă, o intervenție anestezică uimitoare, care va fi consemnată în jurnalele de specialitate.
De acum încolo, pentru Andreea viața va fi mai grea, va afla în curând că tatăl ei s-a stins, că a rămas orfană de ambii părinți. Mama ei a murit și ea, în urmă cu fix un an, din cauza unui cancer agresiv. Și va lua în fiecare zi pentru restul vieții ei o pastilă care să îi ajute organismul să nu respingă noul ficat. Însă, va știi mereu că, deși soarta n-a fost blândă cu ea, alături i-au stat nume grele din lumea medicală, oameni care deși nu o cunoșteau, au luptat pentru viața ei zile și nopți în șir.
După ea, 12 victime noi aduse la Fundeni
Povestea Andreei nu este nici de departe singulară. În ultimele două săptămâni, medicii de la Institutul Fundeni au fost solicitați pentru douăsprezece cazuri de insuficiență hepatică acută prin intoxicație cu ciuperci, dar aceștia consideră că numărul pacienților care nu ajug în spital sau care nu se prezintă niciodată la medic este mult mai mare.
Insuficiența hepatică acută (IHA) – o boală mortală
„Insuficiența hepatică acută reprezintă o afectare severă a ficatului cauzată de intoxicația cu ciuperci, supradoză de paracetamol, hepatitele virale acute, drogurile, boala Wilson. IHA apare la oamenii sănătoși si are drept consecință distrugerea ficatului, astfel încât acesta nu mai este capabil să efectueze funcțiile, adică să elimine toxinele produse în mod obișnuit în organism și să sintetizeze proteinele necesare tuturor organelor și țesuturilor. Boala este gravă și deseori evoluția acesteia este fulminantă. În lipsa unui tratament de specialitate, decesul pacienților poate să apară în câteva zile”, a explicat pentru EVZ Conf. Dr. Dana Tomescu, șefa secției de Anestezie-Terapie Intensivă 3 a Institutului Clinic Fundeni.
Chiar și cunoscătorii cad victime! Ciupercile și-au schimbat aspectul
Numărul pacienților care suferă de această boală în România nu este cunsocut, dar medicii Institutului Clinic Fundeni afirmă că anual zeci de cazuri sunt direcționate către acest spital, majoritatea pacienților fiind tineri cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.
În luna iulie a acestui an s-a observat o creștere foarte mare a intoxicațiilor cu ciuperci salbatice. Pacienții au fost, în special, oameni care trăiesc în satele aflate la riviera pădurilor. Experții atrag atenția că ciuperciile otrăvitoare seamănă foarte mult cu cele comestibile, astfel încât până și un culegător experimentat le poate încurca. Din păcate, toxina conținută de ciuperci este foarte rezistentă la procesare termică. Mai precis, toxina este activă indiferent de modul în care o gătim.
Stabilitatea ei este atât de mare încât rezistă chiar și trei luni dacă este congelată. Este necesară o singura ciupercă otravitoare pentru a omorî pe toți cei care consumă mâncarea care o conține.
Unul dintre pacienții internați la Fundeni cu IHA prin intoxicație cu ciuperci era pădurar, deci un cunoscător. Tragic, bărbatul a decedat.
Un bărbat a fost avertizat pe Facebook de prieteni că a mâncat ciuperci otrăvitoare
Medicii povestesc despre un tânăr din Sibiu care a cules ciuperci din Mărgininea Sibiului și din care a făcut tocăniță. Acesta a postat pe o rețea de socializare isprava sa, iar norocul său a fost ca un prieten priceput să vadă pozele. Omul a recunoscut una dintre speciile de ciuperci ca fiind otrăvitoare și l-a trimis de urgență la spital. Ajuns ulterior la Institutul Fundeni, tânărul a necesitat multe sesiuni de dializă hepatică pentru ca ficatul lui să funcționeze din nou. Din păcate, acesta a decedat prin complicatii.
Simptomele care anunță o urgență!
În cadrul intoxicației cu ciuperci pacienții sunt frecvent asimptomatici în primele 24 de ore. A doua zi după ce au mâncat ciuperci apare simptomatologia gastro-intenstinală manifestată prin diaree, greață, vărsături. Majoritatea pacienților pot să nu fie diagnosticați în această perioadă dacă nu se prezintă la un spital specializat în aceast tip de intoxicații sau dacă omit să menționeze medicului că au consumat recent ciuperci. De cele mai multe ori oamenii merg la spital în faza de insuficiență hepatică acută, când singurul tratament care le poate salva viața este transplantul de ficat.
Ce face din Institutul Clinic Fundeni un centru unic
Este singurul spital din țară în care funcționează două programe majore: Programul Național de Terapie Intensivă a Insuficienței Hepatice prin care pacienții pot beneficia de terapii inovatoare de supleere a funcțiilor hepatice și de tratament înalt specializat, iar în al doilea rând, Programul de Transplant Hepatic.
„Ce facem, de fapt, pentru pacienții cu insuficiență hepatică acută la Fundeni. Primim un telefon de la colegii reanimatori din țară care au un caz de insuficiență hepatică acută, să spunem că prin intoxicație cu ciuperci. Apoi activăm un adevărat plan roșu. Cerem informații complete despre caz și vedem dacă avem locuri pentru a accepta pacientul. Important este să se știe grupa de sânge pentru a putea anunța Agenția Națională de Transplant că există un astfel de pacient, iar acesta este pus cu prioritate pe lista de așteptare pentru transplant la grupa sa de sânge. Apoi rugăm medicul care îngrijește pacientul să anunțe familia pentru a găsi un potențial donator înrudit de fragment hepatic. De multe ori, în paralel cu demersurile pentru transferul pacientului se procedează la listarea acestuia pentru transplant. În momentul în care pacientul din spital este supus protocolului de Insuficiență Hepatică Acută (IHA), adică investigat clinic, biochimic (analize care interesează starea ficatului și nu numai), se face tomografie computerizată cerebrală pentru a vedea dacă există edem cerebral (edemul este factor de prognostic nefavorabil, practic dicteaza caracterul de urgență al necesității efectuării transplantului hepatic, se tratează greu și este cel care omoară pacientul cu IHA)”, explică Conf. Dr. Dana Tomescu.
Transplantul, singura soluție
Paralel se decide necesitatea instituirii unor terapii speciale de bridginghemofiltrare continuă, plasmafereza terapeutică, dializă hepatică etc. Unele IHA pot răspunde la acest tip de terapie de bridging care, așa cum îi spune numele- creează o punte în care ficatul, un organ special cu capacitate unică de regenerare, își recuperează treptat funcțiile.
În alte cazuri, terapiile de bridging fac puntea către transplantul hepatic, adică susțin organismul până la găsirea unui ficat. Pacienții care nu răspund la terapia specială de dializă hepatică trebuie să primească un transplant hepatic în urgență:
„Ideal ar fi ca acești pacienți să primească un ficat întreg de la un donator în moarte cerebrală dar, din cauza urgenței cu care transplantul trebuie efectuat, de cele mai multe ori se practică transplant hepatic cu un fragment hepatic de la un donator viu – cel mai frecvent o rudă de gradul I. Este important de știut că donarea de fragment hepatic este un gest nobil, cu atât mai mult cu cât implică riscurile unei operații mari. În plus, investigarea unui donator potențial este complexă și costisitoare și uneori se constată că, din motive anatomice și funcționale, fragmentul hepatic este nepotrivit pentru primitor, deci donarea și, respectiv, transplantul nu se pot face”, spune șefa secției ATI de la Fundeni.
Nu e timp de stat pe gânduri
Totul se desfășoară foarte rapid și contra-cronometru. De cele mai multe ori nu ai la dispoziție mai mult de 24 de ore pentru a face toate demersurile, iar transplantul trebuie să fie făcut în condiții cât mai bune, povestesc medicii.
În paralel cu includerea pe lista de așteptare - proces obligatoriu și pentru transplantul de la donator cadavru și pentru cel de la donator viu, pacientul stă în terapie intensivă unde este tratat „intensiv”, cu o monitorizare deosebită. IHA este o boală severă, în care suferința ficatului determină afectarea tuturor organelor și sistemelor: creier, rinichi, plămâni, inima etc.
Deși pacientul cu IHA este tratat în secția de terapie intensiva, o echipă multidisciplinară formată din gastroenterolog, chirurg, radiolog, neurolog, imunolog, medic hematolog etc. participă la îngrijirea pacientului și la elaborarea strategiei terapeutice. Decizia de transplant este stabilită în cadrul acestei echipe pluridisciplinare.
Institutul Clinic Fundeni – singurul centru din România supraspecializat în tratamentul insuficienței hepatice acute
Conf. Dr. Dana Tomescu este coordonatoarea Programului de Insuficență Hepatică Acută la nivel național și șefa secției de Anestezie-Terapie Intensivă 3 a Institutului Clinic Fundeni. Majoritatea pacienților cu această boală ajung să fie tratați de ea și de echipa pe care o conduce. Spre deosebire de alte boli, pentru tratamentul unui pacient cu insuficență hepatică este necesar un număr foarte mare de medici și asistenți medicali.
Secția de Terapie Intensivă pe care o conduce a fost construită și echipată în ani de zile pentru a putea să facă față acestor pacienți. Dr. Mihai Popescu a participat de la început la organizarea acestui program complex și povestește cum inițial erau doar doi oameni care făceau dializă hepatică în Fundeni. Asta însemna că atunci când apărea un caz nou trebuia să fie prezent la spital indiferent de oră, indiferent că era zi liberă sau sărbătoare. „Treptat programul s-a dezvoltat, iar acum aproximativ 10 medici sunt supraspecializați în tratarea pacienților cu insuficiență hepatică”, spune Dr. Popescu. Deși subfinanțat, Programul Național de Terapie Intensiva a Insuficienței Hepatice există și salvează vieți.
Doar 15 paturi în spital – proiectul de dezvoltare, oprit!
Situația este în continuare departe de a fi rezolvată. Secția de Terapie Intensivă are doar 15 paturi și deservește un spital cu peste 1.000 de paturi, în care sunt tratate cele mai dificile cazuri din România. Din acest motiv, un număr foarte mic din pacienții care necesită tratament de specialitate ajung să fie tratați aici. Conf. Dr. Dana Tomescu povește cum s-a încercat recent extinderea secției într-o clădire nouă, dedicată pacienților cu insuficiență hepatică acută și transplant hepatic, însă proiectul finanțat printr-un împrumut de la Banca Mondială, a fost oprit.
Din 12, doar 2 pacienți au avut loc
„Partea organizatorică este unul dintre cei mai importanți factori care limitează numărul de pacienți pe care îl putem tratata”, povestește Conf. Dr. Dana Tomescu. „Așa cum s-a întâmplat recent, doisprezece pacienți ar fi beneficiat de tratament în secția noastră, dar din cauză că nu dispunem de un număr suficient de mare de paturi, am putut accepta doar doi pacienți din care unul din păcate a decedat, deoarece a ajuns prea târziu în centrul nostru și nu a existat un ficat compatibil și disponibil”, mai spune specialistul.
Transplantații trebuie să ia toată viața, zi de zi, medicamente
Conform medicilor de la Fundeni, transplantul de ficat reprezintă, în cele mai multe cazuri, singura opțiune salvatoare de viață a pacienților cu insuficiență hepatică. Operația este una foarte riscantă și, din păcate, nu reușește mereu să vindece bolnavii, pentru ca IHA este un diagnostic foarte sever. Mai mult, pacienții care primesc un nou ficat trebuie să ia toată viața medicamente astfel încât organismul lor să nu respingă ficatul nou, iar acest lucru îi predispune la o serie de complicații, inclusiv la un risc foarte crescut de infecții.