„Nu avem resurse să rezistăm încă un an și jumătate în situația de acum”, atrage atenția directorul Direcției de stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu.
Pe lângă politicienii din Opoziție, care ar vrea și nu prea să intre la guvernare, apar tot mai multe voci din zona financiară care spun că România nu își permite - din punct de vedere economic - să aștepte alegerile la termen pentru schimbarea actualului guvern.
„Suntem într-o situație extrem de dificilă, politic și economic. Nu cred că avem resurse să mai rezistăm încă un an și jumătate, până ce un nou guvern, rezultat din alegeri la termen, să poată începe să repare ce este acum stricat rău de tot”, consideră directorul Direcție de Stabilitate din Banca Națională a României, Eugen Rădulescu.
„Chiar dacă actualul guvern nu va mai putea promova cine știe ce legi toxice, cum a făcut în ultimii aproape 3 ani, schimbarea lui în cadrul constituțional actual depinde de cât de mult vor acționă în această direcție parlamentării ieșiți (formal) din majoritate”, adaugă Rădulescu.
Imaginea descrisă de finanțist, în alte postări pe FB, este una a dezastrului economic generat de creșterea imensă a deficitului bugetar, de lipsa investițiilor cu efect de multiplicare și de scăderea accelerată a populației. El conturează un scenariu prin care poate fi forțat Parlamentul să accepte ori promovarea unor legi care să desființeze, de fapt, inițiativele din economie și justiție ale PSD, ori alegeri anticipate.
„Eu am mari îndoieli că se va putea ajunge la un vot care să dea jos guvernul actual, oricât de toxică este continuarea funcționării lui”, mai spune Eugen Rădulescu, adăugând că, „dacă totuși se va ajunge acolo, eu aș spera să se poată contura următorul scenariu: un nou guvern, condus de PNL, dar format din oameni cu adevărat pricepuți, eventual din mai multe sau chiar toate partidele parlamentare și PLUS, să preia conducerea”.
„Primul pas ar trebui să fie asumarea răspunderii pentru o lege care să abroge toate porcăriile promovate din ianuarie 2017. În primul rând, cele din justiție și alinierea riguroasă la recomandările Comisiei de la Veneția; cele care au ciuntit cu nerușinare puterile președintelui; cele economice, care au permis jefuirea banului public. Asumarea răspunderii pe o asemenea lege pune la zid pe cei care ar dori să se modifice, dar să nu se schimbe nimic. Dacă votează împotrivă și guvernul cade, jocul poate fi repetat de trei ori, până se declanșează alegeri anticipate, undeva în iarnă. Dacă nu se ajunge aici, măcar legislația devine mai puțin toxică, deși problema imensă a deficitului bugetar rămâne”, își expune Rădulescu scenariul.
El adaugă că „noul guvern ar putea să continue cu reforma profundă, absolut necesară, trecând principalele măsuri tot prin asumarea răspunderii, care poate duce fie la asanare, fie la alegeri anticipate.”
„Cred cu tărie că alegerile anticipate, după cele prezidențiale, ar fi cea mai bună soluție pentru însănătoșirea cadrului politic și pentru redresarea economiei. Vor putea însă ele să fie forțate de forțele noului, fără a repeta scenariul din 2016? Nu știu. Dar știu că nu avem resurse să rezistăm încă un an și jumătate în situația de acum”, își încheie Rădulescu apelul către partide.