Preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a afirmat recent că preşedintele SUA, Donald Trump acordă o atenţie deosebită pentru statele membre NATO şi Uniunii Europene.

Potrivit lui Wolfgang Ischinger, România merită o atenţie deosebită având o poziţie geografică importantă, strategică

„Cred că SUA au un motiv, indiferent că este al lui Donald Trump sau altcineva, pentru această atenţie deosebită pentru membrii Alianţei (n.r. NATO) şi ai Uniunii Europene, din est. Ţara dvs, în mod special, nu este singura, dar este în mod particular într-o poziţie geografică importantă, strategică. Am avut privilegiul, în timpul vizitei mele la Bucureşti, să fiu informat despre întreaga situaţie de securitate din regiunea Mării Neagre, unde nu sunt doar riscuri de accidente militare, dar avem, dacă ne uităm în jurul Mării Negre şi un număr de aşa-numite conflicte îngheţate. Mai avem şi această uriaşă problemă nerezolvată din Donbas şi Crimeea, deci cred că România merită să primească atenţie specială şi susţinere, în ideea în care este unul dintre pilonii Uniunii Europene şi ai NATO, în Sud-Estul Europei.

Referitor la parteneriatul cu Turcia, Wolfgang Ischinger a spus că această ţară a fost întotdeauna unul dintre aliaţii NATO cu care SUA s-a înţeles destul de greu.

„Turcia, sincer, nu a fost niciodată unul dintre aliaţii cu care ne-am înţeles uşor. Trebuie să admitem că Turcia este într-o parte din lume expusă la pericole, cu un Iran pe picior de război, cu războiul din Siria care afectează dramatic interesele de securitate turceşti, deci, Turcia are propriile ei probleme, lucru care face chiar mai important faptul că România, ca un aliat puternic şi de încredere şi chiar aici, deşi nu sunt de acord cu Donald Trump asupra a mai multor chestiuni, dar în această privinţă sunt de acord cu el, dacă numeşte România unul dintre cei mai importanţi aliaţi din această parte de lume.

De asemenea, Wolfgang Ischinger a mai spus, în legătură cu  poziţia SUA privind atitudinea UE faţă de ţările din Balcanii de Vest

„Am fost negociatorul şef din partea Germaniei, când am încercat să punem punct războiului din Bosnia, în urmă cu mai mult de 20 de ani. Am fost de asemenea, implicat în eforturile făcute în cazul conflictului din Kosovo şi în găsirea unei soluţii pentru conflictul dintre Kosovo şi Serbia, din ultimii ani. Sunt foarte conştient asupra faptului că noi, în Uniunea Europeană, avem nevoie să facem ca această parte a continentului nostru, mai ales ţările care nu sunt încă membre ale UE sau ale NATO, o prioritate specială. Nu am acordat suficientă atenţie regiunii. Sunt recunoscător Cancelarului Merkel şi altor lideri că au creat acum câţiva ani ceea ce numim „Procesul Berlin", format unde se întâlnesc o dată pe an, ca să discute punctual regiunea. Dar, regiunea are nevoie din partea Uniunii Europene, a Bruxelles-ului, mai mulţi bani, mai multă atenţie politică, mai multă susţinere şi uneori, chiar şi puţină presiune, pentru a fi implementate reformele necesare luptei mai eficiente împotriva corupţiei, pentru a renunţa la problemele etnice sau politice, chestiuni care împiedică drumul finalizării tranziţiei acestei regiuni în ceea ce noi sperăm şi anume, să devină parte a unei Europe unite, pentru a completa întregul Europei de Sud-Est, toate ţările din Balcanii de Vest, în cele din urmă, va dura, dar trebuie să rămână un scop în sine.

„Uniunea Europeană reprezintă 500 de milioane de oameni. Este cea mai puternică forţă economică, de schimburi comerciale, din lume, rivalizează China şi SUA. La nivelul comerţului, de pildă, UE este capabilă să vorbească pe o singură voce. În cazul relaţiilor internaţionale, politicii externe şi securităţii, nu avem un mandat pentru Comisia Europeană sau pentru oricine altcineva, să vorbească în numele Uniunii Europene. Suntem mereu divizaţi. Vă pot da o listă lungă a chestiunilor importante unde, dintr-un motiv sau altul, una sau mai multe ţări au o problemă cu o anume propunere de acţiune din partea Uniunii Europene. Vă dau un exemplu, recent, a apărut întrebarea: putem avea o poziţie unită în cazul Venezuelei? Ei bine, nu am putut face asta, pentru că fix o ţară a avut o problemă şi n-a fost de acord. Cu alte cuvinte, ne separăm prea des doar din cauză că una sau două ţări au o neînţelegere. Cred că avem nevoie să ne mişcăm pas cu pas, fără să lezăm interesele cuiva, dar să ne mişcăm pas cu pas în direcţia în care, în cazul politicii externe, ţările vor renunţa să-şi folosească dreptul de veto. Pe termen mai lung, sper că vom reuşi să avem acelaşi mecanism de decizie pe care îl folosim deja în domeniul comerţului. Cu alte cuvinte, majoritatea obţinută prin vot. Asta nu se va întâmpla peste noapte, sunt multe ţări care au o problemă serioasă cu acest lucru, dar, dacă noi credem că UE ar trebui să fie un actor global respectat, care apără interesele a 500 de milioane de oameni, aceasta este singura cale”, a mai spus Wolfgang Ischinger

Referitor la noul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  Ischinger  a spus că UE trebuie să vorbească pe o singură voce

„Ceea ce chiar ştiu este că Ursula von der Leyen vine din poziţia de ministru de apărare a ţării mele (n.r. Germania), în ultimii 5 ani. Se identifică puternic cu acest gen de filosofie pe care am încercat să vi-l explic. Cu alte cuvinte, ea crede cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să aibă o identitate geopolitică şi geostrategică şi că trebuie să vorbească pe o singură voce. Cred că va acorda foarte multă atenţie şi va dedica o parte semnificativă a eforturilor şi activităţii ei pentru politica externă, securitate şi pentru a construi capacităţi de apărare adecvate pentru Uniunea Europeană. Lucrurile nu se vor face peste noapte, ci pas cu pas, au fost luate deja iniţiative importante, dar suntem departe de punctul în care ar trebui să fim”, a conchis Wolfgang Ischinger, potrivit digi24.ro