In Romania, prabusirea comunismului a produs o clasa de parveniti carora li s-au alaturat baronii locali fabricati de scena politica a tranzitiei.
In Bulgaria, prada a fost impartita intre grupurile mafiote, care isi regleaza conturile prin asasinate. Succesul formatiunii GERB - Cetatenii pentru o dezvoltare europeana a Bulgariei - in alegerile europarlamentare organizate recent in tara vecina nu este intamplator. GERB a obtinut cinci din cele 18 mandate de europarlamentari, la egalitate cu socialistii.
Rezultatul opozitiei, condusa de primarul Sofiei, Boiko Borisov, reprezinta un semnal adresat de populatie guvernului socialist, criticat pentru lipsa de rezultate in combaterea crimei organizate.
Boiko Borisov este cel mai popular politician din Bulgaria. Potrivit unui raport secret citat in martie de editia on-line a publicatiei „Congressional Quarterly”, editata de Congresul SUA, el are insa legaturi cu mafia si este implicat in 30 de crime nerezolvate. In varsta de 48 de ani, Borisov a facut parte din garda de corp a lui Todor Jivkov, fostul prim-secretar al Partidului Comunist. In 2001 a devenit secretar de stat in Ministerul de Interne, iar in prezent este primarul Sofiei.
Banii UE, furati de mafioti
In iunie, Comisia Europeana va publica un raport asupra progresului inregistrat de Bulgaria si Romania dupa aderarea lor la UE in luna ianuarie. In vreme ce Bucurestiul este presat pentru a mentine ritmul reformei, vecinii nostri provoaca neliniste la Bruxelles prin esecul reformarii justitiei.
Klaus Jensen, un inspector german trimis anul trecut de UE sa ajute oficialii bulgari in procesul de aderare, a avertizat ca Sofia nu se implica in combaterea crimei organizate: „Ei erau convinsi ca oricum vor intra in UE si am intalnit acolo o atitudine de genul „pupa-ma in fund”„, a spus el.
Crimele, traficul de arme, coruptia, fraudele, traficul de droguri si de carne vie continua in aceasta tara care a devenit membru al NATO in 2004, aderand la UE odata cu Romania, pe 1 ianuarie 2007. Sofia risca acum activarea clauzei de salvgardare.
Conform cotidianului britanic „The Times”, fondurile acordate de UE ar putea sa amplifice coruptia in Bulgaria. In urmatorii sase ani, Sofia va primi fonduri de dezvoltare in valoare de aproximativ 15 miliarde de euro.
„In primii doi ani, banii vor fi risipiti in totalitate, deoarece vor intra in buzunarele politicienilor si ale companiilor favorizate de acestia”, a declarat Boikov Todorov, directorul Departamentului de cercetare al Centrului pentru Studierea Democratiei din Bulgaria. „Oligarhii au cumparat jumatate din parlament”, acuza Todorov.
Omagiu Rusiei
Mafia bulgara este produsul trecutului totalitar al acestei tari. Potrivit lui Tihomir Bezlov, de la Centrul pentru Studierea Democratiei, degringolada tranzitiei si razboiul din fosta Iugoslavie au favorizat dezvoltarea economiei subterane in Bulgaria.
Mai multe cluburi sportive de lupte, box si haltere s-au transformat in grupari interlope, iar in 1997-1999 au format structuri la nivel inalt care gestioneaza traficul de droguri, prostitutia, furturile de masini, contrabanda cu tigari si importurile de produse chinezesti si turcesti. Profiturile au fost reinvestite in zonele legale ale economiei, precum piata imobiliara si in statiunile de la Marea Neagra. Mafia a patruns acum si in sectoare legale ale economiei, precum turismul, constructiile, mineritul si activitatile portuare.
„Pe teritoriul tarii exista 190 de bande formate din membrii fostelor servicii secrete sovietice si controlate de zece mari patroni, cunoscuti ca oameni de afaceri”, a confirmat Serviciul de lupta impotriva coruptiei, citat de Reuters.
Oficialii UE se tem ca, dupa ce-si vor imparti sferele de influenta, grupurile mafiote vor deveni interesate sa se extinda in alte zone. Potentialul turistic al litoralului romanesc, inca slab dezvoltat, ar putea fi atractiv pentru cercurile oculte de investitori din sudul Dunarii. Asasinii platiti, a caror tocmire costa in jur de 50.000 de euro, raman nepedepsiti, lucru imposibil fara complicitatea politiei.
Bruxelles-ul suspecteaza guvernul bulgar ca inchide ochii la afacerile necurate si la reglarile de conturi ale oligarhilor care au preluat controlul economiei bulgare dupa ‘89.
Nikola Filcev este un exemplu clar de neimplicare. Fost angajat al serviciilor secrete bulgare si probabil agent KGB, el a fost primit deseori la Moscova.
A fost decorat de Putin si a recitat cu ochii in lacrimi versurile unei poezii rusofile, care se invata obligatoriu in scoala, inainte de ‘89: „Ca Rusia nu este a doua atat de puternica pe Pamant,/Ea este sprijinul nostru,/Ea este inaltimea noastra...”
Timp de sapte ani, intre 1999 si 2006, acest om a condus, chipurile, lupta impotriva crimei organizate din Bulgaria. Desi s-au inregistrat sute de asasinate si alte infractiuni, niciun sef mafiot nu a fost judecat. Dupa ce a fost inlaturat din functie, opozitia a cerut anchetarea lui Filcev, dar acesta s-a refugiat intr-un post caldut de ambasador in Kazahstan.
Publicistul Robert Kaplan considera ca mafia s-a extins in Bulgaria deoarece acest stat continua sa mentina o pozitie de satelit fata de Rusia. Prizoniera colaborarii economice din trecut si a similaritatilor lingvistice, aceasta este o tara in care rusii nu sunt detestati.
„Ceea ce face Bulgaria vulnerabila in mod deosebit la crima organizata din Rusia este ca, spre deosebire de alte foste state comuniste, precum Ungaria si Romania, aici - din ratiuni istorice si lingvistice - rusii sunt foarte apreciati, desi comunismul rusesc nu a fost iubit”, considera Kaplan.
Asasinate in lant
In 2002, in Bulgaria s-au inregistrat peste 120 de atentate cu bombe, 40 de asasinate avand ca victime personalitati publice si functionari ai statului, si 64 de jafuri armate, bilantul culminand cu uciderea in plina strada a fostului sef al procuraturii militare, Nikolai Kolev, impuscat cu zece gloante.
Pe 7 martie 2003, in timp ce iesea din birou inconjurat de zece bodyguarzi, un glont bine tintit l-a lovit direct in inima pe afaceristul Ilia Pavlov, cotat atunci pe locul opt in topul celor mai bogati oameni din Europa de Est, cu o avere estimata la 1,5 miliarde de dolari.
„Marionetele devin periculoase atunci cand incep sa creada ca ele trag sforile si ca banii pe care ii controleaza le apartin. Ilia Pavlov a fost o astfel de marioneta. La un moment dat, a inceput sa creada in rolul pe care il juca. A pretins ca i se cuvine partea sefului sau. Intreaga elita politico-economica a Bulgariei s-a prezentat la funeraliile lui, ca intr-o scena dintr-un film de Francis Ford Coppola”, a explicat scriitorul bulgar Ilia Troianov intr-un articol publicat pe site-ul openDemocracy.net.
In 2004, atentatele si asasinatele puse la cale de grupurile mafiote au facut peste 30 de victime, printre acestea numarandu-se si mafiotul Asen Mladenov, alias Shaki. Acesta fusese arestat in august 2003 pentru asasinarea lui Filip Naidenov, zis Fatik, un kurd cu cetatenie bulgara, unul dintre cei mai mari traficanti de arme si de droguri din Balcani.
Asasinarea in 2005 a unuia dintre cei mai bogati oameni de afaceri, Emil Kiulev, presedintele celei mai puternice companii de asigurari din Bulgaria, l-a determinat pe presedintele Parvanov sa ameninte ca va chema armata sa lupte impotriva mafiei daca politia nu face fata acestui fenomen. Anul trecut, un alt om de afaceri, Ivo Markov, a fost impuscat mortal in fata casei sale.
Cel mai recent asasinat al clanurilor mafiote s-a produs pe 14 mai, la Sofia. Aflat la volanul unui Mercedes, Alexander Tasev (45 de ani), presedintele clubului de fotbal Lokomotiv Plovdiv, a fost ucis cu doua focuri de arma. Alti doi presedinti ai clubului din Plovdiv, Gheorghi Iliev si Nikolai Popov, fusesera lichidati la comanda.
In aprilie anul trecut, Vassil Ivanov, un jurnalist de investigatii de la postul Nova TV, a fost tinta unui atentat cu bomba esuat. „De obicei, primesc e-mailuri sau telefoane prin care mi se spune ca voi lua bataie. Ma asteptam la ceva, dar nu chiar la o bomba”, s-a destainuit Ivanov reporterului Anthony Browne de la „The Times”.
Deosebiri
Mafia din Romania se ascunde bine si nu comite asasinate in strada
> Tihomor Bezlov, analist al Centrului pentru Studierea Democratiei din Bulgaria, considera ca si in Romania exista mafie, dar aceasta nu iese in evidenta: „Daca ne uitam pe statisticile europene descoperim ca, spre deosebire de Romania, unde guvernul pretinde ca tine sub control crima organizata, grupurile mafiote din Spania, Belgia si Olanda sunt mai mici, iar cele romanesti sunt mult mai numeroase. Astfel, este imposibil sa existe crima organizata romaneasca la scara larga in Europa de Vest si in acelasi timp in Romania.”
> Bezlov crede ca asasinatele au creat Bulgariei imaginea unei tari a mafiotilor, desi mafie exista si in Romania. „Mafia din Romania se ascunde mai bine, se vorbeste mai putin despre ea si nu se manifesta atat de violent”, explica analistul.
COMBINATIE EXPLOZIVA
Politica, justitie si crima organizata
Dupa 17 ani de coexistenta pasnica intre politicieni si criminali, este foarte greu sa demareze o actiune pentru extirparea retelelor criminale.
Boris Velcev, nepotul unui colaborator apropiat al dictatorului comunist Jivkov, a preluat postul de procuror general cu promisiunea de a reduce coruptia si de a pune sub control crima organizata. Dupa 18 luni, schimbarile se lasa asteptate.
Asasinarea bancherului Emil Kiulev, in octombrie 2005, a fost urmata de arestarea unor presupusi capi ai mafiei. In Bulgaria ei sunt denumiti „mutre”. Operatiunea „Respect” nu a dus la scaderea numarului de explozii si asasinate. Lipsa unor sentinte impotriva „mutrelor” notorii pune sub semnul intrebarii hotararea procuraturii si a coalitiei de centru-stanga, dominata de socialisti, de a combate crima organizata.
„Mutrele” notorii nu au fost condamnate
In ultimii 17 ani, au fost „ingropate” 762.809 de dosare penale. Cifra, anuntata de procuratura generala, este echivalenta cu numarul total al infractiunilor inregistrate in decurs de cinci ani si jumatate, luand ca baza anul 2006. Trebuie mentionat ca, in Bulgaria, din trei cazuri declarate politia inregistreaza numai unul, ca sa nu „strice” statistica.
Conform datelor oficiale, in fiecare an sunt furate 5.000 de autoturisme - de cinci ori mai multe in comparatie cu Romania, care are insa o populatie de trei ori mai mare (22 de milioane, fata de Bulgaria - 7,8 milioane de locuitori). In realitate, numarul furturilor este de doua-trei ori mai mare. Proprietarii prefera sa-si rascumpere masinile direct de la bandele de hoti.
In 17 ani, un singur deputat, de etnie rroma, a fost condamnat la trei ani de inchisoare. In ajunul alegerilor din iunie 2005, el a fost gratiat de presedintele Gheorghi Parvanov.
Comparatie intre Bulgaria si Romania
„In timp ce in Bulgaria structurile criminale fac legea cu bombe si rafale de arme automate, in Romania, baronii locali folosesc drept unelte organele de politie si tribunalele”, este de parere analistul Gheorghi Gotev.
In Bulgaria, cei mai bogati oameni conduc din umbra gruparile criminale, dar numele lor apar rar in primele pagini ale ziarelor. In Romania, cei mai bogati sunt oamenii puterii, intens mediatizati.
La inceputul tranzitiei, politia si serviciile secrete bulgare au fost supuse unor epurari radicale si au incetat practic sa mai functioneze. In Romania, serviciile secrete si-au mentinut aproape intacta eficienta de pe vremea lui Ceausescu.
Embargoul iugoslav
Sofia a devenit victima embargoului iugoslav, intr-o masura mult mai mare decat Bucurestiul. Mafiotii sarbi si rusi au introdus in Bulgaria moda asasinatelor la ordin si a magnatilor care merg in limuzinele negre pazite de cete de bodyguarzi.
In Romania nu a fost nevoie de structuri paralele, intrucat magistratura si politia au continuat sa stapaneasca teritoriul. Jefuirea statului a urmat insa, in general, aceeasi tendinta pe ambele maluri ale Dunarii. Dovada este nivelul apropiat al saraciei din cele doua tari vecine, in comparatie cu cel din statele central- europene. (Petio Petkov, corespondent Sofia)