Un val de praf saharian a intrat în România și se va răspândi peste întreaga țară. Sunt și câteva aspecte pozitive ale acestui fenomen.
Praful saharian adus din Africa de curenții de aer din atmosferă a intrat în România și până în această după-amiază va acoperi țara. Profesorul de fizică Silviu Gurlui spune că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o „mai blândă” și este un bun fertilizant. Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.
România, invadată de un praf saharian în zilele următoare
„Până mâine după amiază avem praf saharian. Valul a intrat de astăzi prin vestul țării. Timișoara pare cea mai acoperită. Moldova și Dobrogea, de această dată, sunt mai puțin măturate de val. Praful saharian are părți bune dar mai ales părți neplăcute.
Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful conține particule micrometrice. În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri”, a scris pe contul de Facebook Silviu Gurlui.
„Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane”
„Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.
Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, se mai spune în postarea respectivă.