Vești bune despre inflație pentru UE. În blocul comunitar, pe medie (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum), inflația a scăzut la 2,6%. Afirmația nu este valabilă și pentru România care pare să nu fi reușit să treacă peste şocul pandemiei şi al creșterilor preţurilor combustibililor (după începerea razboiului din Ucraina), având în vedere că, la noi rata inflației este încă la 6,7%, cel mai mare nivel din UE. Astfel că, în vreme ce BCE anunţă o posibilă scădere a dobânzilor în iunie, BNR sugerează că la noi, dobânzile nu vor scădea prea curând, conform zf.ro.
Cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană
Anul trecut, mass-media românească se uita cu superioritate la Ungaria, care la acel moment avea cea mai mare inflaţie din UE. Acum, însă, inflaţia în Ungaria se situează la 3,6%, în vreme ce în România inflația a rămas mult mai sus, la 6,7%, cea mai mare din UE. În aceste condiţii, posibila reducere a dobânzii de politică monetară a BNR nu pare să vină prea curând. Și, pe cale de consecinţă, nici ieftinirea creditului comercial, nu se mai întrezărește, chiar dacă inflaţia este uşor sub dobânda-cheie de 7%.
Potrivit datelor Eurostat, România a avut în martie cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, de 6,7%, următoarele ţări, în acest clasament fiind Croaţia, cu 4,9% și Estonia și Austria cu 4,1%.
Inflatie UE. zf.ro
Cele mai mici rate ale inflaţiei au fost în Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%). Zona euro a înregistrat în același interval de timp o inflație de 2,4%, în vreme ce ce media inflaţiei (creşterea armonizată a preţurilor de consum) la nivelul UE a fost, în martie 2024, de 2,6% (în scădere de la 2,8%, în februarie).
Christine Lagarde, preşedinta Bancii Centrale Europene (BCE) spunea într-un interviu pentru canalul american de televiziune CNBC, că instituția pe care o conduce va scădea dobânzile, dacă inflaţia se va mai duce puţin în jos (de 2,6%, cât este acum media UE). Într-un viitor apropiat, spune ea, semn că optimismul este pe calea cea dreaptă. „Ne mai uităm la preţul petrolului dar, dacă nu se întâmplă nimic neaşteptat, vom scădea dobânzile într-un termen apropiat”, spune Lagarde.
Perspective sumbre despre inflație
În România însă, lucrurile nu evoluează în aceeași notă optimistă.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, a sdeclarat recent pentru agenţia de presă Bloomberg, că întrucât inflaţia nu scade potrivit nivelului anticipat, BNR va temporiza luarea unei decizii de reducere a ratei de referință. În minuta şedinţei de politică monetară, din aprilie, Consiliul de Administrație al BNR arată că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă, dar cu un ritm mai redus faţă de 2023 şi pe o traiectorie mai înaltă decât cea anticipată în prognoza din februarie 2024, careanticipa o scădere a acesteia la un nivel de 4,7% în decembrie 2024 şi de 3,5% la final de 2025.
BNR consideră că, vinovatul pentru această întârziere legată de scădere ratei inflației este guvernul, care menține deficite bugetare foarte mari. Spre exemplu, deficitul bugetar care ar trebui să fie de 5% pentru 2024, ar ajunge de fapt, la 6,4%, potrivit unei analize a Consiliului Fiscal.
În condițiile în care veniturile fiscale sunt de doar 27% din PIB, faţă de media UE de 41%, iar guvernul nu are nici puterea politică de a majora taxele, acum în an electoral, perspectivele scăderii ratei inflației și ale dobânzilor, nu sunt foarte optimiste.