România, al treilea popor depresiv din Europa. De ce refuză românii să meargă la psihiatru?

În perioada 8-11 octombrie va avea loc la Sinaia cel de-al V lea Congres Naţional de Psihiatrie, având ca temă Psihiatria şi Societatea. Înaintea Congresului, medicii implicaţi au oferit lămuriri într-o conferiţă de presă despre starea actuală a sănătăţii mintale din România în contextul european şi despre neajunsurile din sistemul sanitar privind tratarea bolilor mintale precum şi obiectivele pe termen lung în rezolvarea disfuncţionalităţilor din sistem.

Medicii: Aurel Nirestean, preşedintele Asociaţiei Română de Psihiatrie, Florin Tudose, membru în Consiliul Director Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, Maria Ladea, membru Consiliu Director Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Ileana Botezat-Antonescu, director la centru de Sănătate Mintală şi Lupa Antidrog au subliniat faptul că psihiatria din România are nevoie de servicii speciale care să răspundă nevoilor bolnavilor psihici.

Aceştia au lămurit faptul că acestea sunt definite în Legea Sănătăţii Mintale care a fost adoptată în 2002, însă au rămas total necunoscute până în 2014, nefiind puse în practică în politicile sanitare.  Printre aceste servicii speciale despre care medicii au vorbit se numără: servicii de asistenţă comunitară, departamente de psihiatrie de legătură în spitalele generale şi marile clinici universitare, servicii de psihogeriaterie, servii de psihiatrie forescină şi centre de criză.

Centrele de criză sunt în concepţia specialiştilor un colac de salvare, deoarece acestea în cazul în care ar fi create,ar răspunde apelurilor telefonice 24 din 24 de ore, mai ales că spun aceştia, nu ar implica costuri semnificative.

Din lipsa acestor servicii, despre care medicii spun că sunt mai mult decât necesare, izvorăşte şi refuzul celor care au probleme psihice de a consulta un medic. Educare populaţiei în identificarea problemelor psihice şi prezentarea de urgenţă în faţa unui specialist reprezintă de asemenea o necesitatea în funcţionarea unui sistem sanitar axat pe probleme psihice, în beneficiul pacienţilor.

Neajunsurile sunt clar reflectate în studiile făcute în România, luată prin comaparaţie cu celelalte ţări europene, de exemplu România ocupă locul trei în frecvenţa depresiilor.

Doctorul Ileana Mihaela Botezat-Antonescu a declarat în cadrul conferinţei că principala cauză a situaţiei actuale o reprezintă subfinanţarea psihiatrilor, astfel serviciile au rămas în urmă. Doctorul, Cătălina Tudose a adăugat că oamenii refuză să apeleze la medicii psihiatri pentru că serviciile nu răspund problemelor.

Chiar dacă serviciile medicale au rămas în urmă au apărut factori noi care duc la depresii accentuate, stări de anexitate, stări ce pot naşte inclusiv tentative de sinucidere.

Ileana Mihaela Botezat-Antonescu a explicat că grupa adolescenţilor suferă sub influenţa unor factori noi, comparativ cu generaţia anterioară: izolarea în faţa calculatorului, participarea redusă a părinţilor la viaţa afectivă a acestora duc la forme grave de depresie.

Tinerii sunt de asemenea sub o presiune socială imensă: stresul găsirii unui loc de muncă, stresul de la serviciu, dietele haotice sunt factorii care pot duce la depresie în rândul tinerilor.

Medicii spun că noile schimbări în societate urgentează modernizarea serviciilor în psihiatrie.

 

 Lipsa personalului medical, o problemă majoră

Cadrele medicale au subliniat de asemenea că în sistem există un deficit important de medici specialişti în psihiatrie. De exemplu în judeţul Caraş Severin există patru medici psihiatri, în Giurgiu 6 medici, iar în judeţul Ialomiţa există doar trei medici psihiatri, conform celor declarat în cadrul conferinţei. În Bucureşti sunt înregistraţi 415 medici psihiatri. Referitor la numărul medicilor din Bucureşti, profesorul Florin Tudose a declarat următoarele: “Din aceşti 415 în spitale nu găsim mai mult de 200 şi ceva, pentru că ei sunt plecaţi în afară şi  posturile sunt blocate. “ De asemenea, medicii au spus că tratarea bolilor psihice este o adevărată provocare pentru mediul rural, deaorece bolnavii trebuie să se deplaseze în oraşul reşedinţă de judeţ pentru a primi îngrijiri.