România a scăpat de datoriile la FMI

Cel mai mare împrumut de la FMI din istoria țării este achitat. România mai are însă de rambursat o parte din datoria către Comisia Europeană și Banca Mondială, ceilalți membri ai echipei care ne-a fi nanțat la începutul crizei.

În 2009, România era aproape de a intra în incapacitate de plată. Guvernul condus de Emil Boc a decis atunci să contracteze de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană un împrumut record, de aproape 20 de miliarde de euro, din care circa 12 miliarde de euro veneau de la FMI, iar restul, de peste 7 miliarde de euro, de la Banca Mondială și CE. Premierul Victor Ponta a anunțat zilele trecute că împrumutul către FMI este achitat „Am terminat. Nu mai avem datorii la FMI”, a spus premierul. Un acord cu FMI, BM şi CE are efecte pozitive, consideră acesta, așa că s-ar putea lua decizia semnării unui nou acord.

Bani plătiți de BNR și Finanțe

Din 2009, când România a contractat creditul, au existat trei ani de „grație”, în care nu a trebuit să rambursăm rate creditorilor. De abia din 2012 au început plățile. În trei ani, din totalul datoriei către FMI, achitate deja, cei mai mulți bani, peste 9 miliarde de euro, au fost rambursați de BNR, care primise fonduri pentru a putea interveni în apărarea leului. Restul, peste 2 miliarde, au mers la bugetul de stat, fiind rambursați prin intermediul Ministerului de Finanțe.

Încă 5 miliarde de euro către Comisie și Banca Mondială

În 2014 și 2015 s-a achitat și o parte, circa 2 miliarde, din datoria către celelalte două instituții care au luat parte la împrumut, respectiv Comisia Europeană și Banca Mondială. De anul viitor plătim „grosul” acestei datorii, adică încă 5,2 miliarde de euro. Plata se va face încă nouă ani de acum încolo, prin intermediul Ministerului de Finanțe.

Împrumut „fără bani”

Zilele trecute, premierul Victor Ponta a spus că un acord cu FMI, BM şi CE are efecte pozitive, urmând ca decizia semnării acestuia să aparţină principalilor decidenţi politici. Practic, după primul împrumut din criză, contractat în 2009, România a mai derulat două acorduri de finanțate cu FMI și Comisia Europeană (între anii 2011 – 2013 și 2013 – 2015).

Acestea au fost însă aranjamente stand-by, adică nu au presupus contractarea unor sume de bani. Anumite sume erau însă rezervate României, țara putând apela la acestea în condiții de forță majoră. Cum în octombrie se încheie ultimul aranjament financiar, Guvernul se gândește să încheie un nou acord de acest tip cu instituțiile internaționale, o garanție în ochii investitorilor că România continuă reformele.