România a exportat anul trecut peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 miliarde de euro, în creștere cu 4,6% pe cantitate și cu 6% din punct de vedere valoric, comparativ cu anul 2014.
În schimb, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone și în sumă de 5,82 miliarde euro.
Noile date indică faptul că suntem din nou pe deficit la comerțul cu alimente, după doi ani de excedent în comerțul internațional cu produse agroalimentare, deoarece importurile au fost ușor mai ridicate în 2015 față de anul precedent, scrie Agerpres.
În acest context, deficitul României cu produse agroalimentare a totalizat 89,02 milioane de euro.
Importuri mai mari ca în 2014
În 2015, importurile au depășit cu 19 procente valoarea de 4,89 miliarde de euro înregistrată în 2014.
Produsul care a adus cele mai mari încasări Romaniei din comerțul intra și extracomunitar a fost porumbul cu aproape 960 de milioane de euro pentru o cantitate de 5,1 milioane de tone, fiind urmat de țigările de foi, trabucurile și țigaretele (51.659 tone) cu 917,49 milioane de euro.
Grâul și meslinul (-amestec de grâu cu secară în proporție de doi la unu-) au ocupat poziția a treia la încasări, cu 692,5 milioane euro pentru 3,55 milioane tone, iar semințele de floarea soarelui (chiar și sfărâmate) și cele de rapiță au adus României un plus de 452,2 milioane de euro, respectiv 300,85 milioane euro în 2015. Cantitățile care au plecat pe piețele externe s-au cifrat la 1,099 milioane tone pentru semințele de floarea soarelui și la 773.494 tone la semințele de rapiță.
Pe de altă parte, România a rămas în continuare „campioană" la importul de carne proaspătă de porc, în condițiile în care anul trecut au fost aduse din spațiul comunitar și de pe piețele terțe o cantitate de 188.689 tone, în valoare de 295,7 milioane de euro.
În 2015, Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agroalimentar al României, în condițiile în care livrările de produse agroalimentare către această destinație au avut o pondere valorică de 65%, în timp ce achizițiile din statele membre UE au deținut o pondere de 81%.