Inventatorii români pot salva lumea de un posibil asteroid care se îndreaptă spre Pământ, pot umezi Sahara sau pot oferi soluţii pentru rezistenţa caselor în faţa cutremurelor şi inundaţiilor. Astfel de concepte au fost prezentate marţi în cadrul unei expoziţii la care au participat inventatori de la 15 ani la 60, fiecare cu soluţii recunoscute la Geneva.
Românii care s-au desfășurat în spaţiul expoziţional amenajat într-una din sălile Palatului Parlamentului și-au prezentat invențiile.
Primul este Bănculescu Dumitru, în vârstă de 66 de ani care a inventat Convertorul electrocinetic care purifică aerul.
“În Convertorul electrocinetic se realizează plasmă rece. În mediul acesta plasmatic se creează şi un efect mecano-electric prin care aerul este deplasat. Aparatele nu conţin filtre, motoare. Ele sunt statice. Aerul este tras şi împins în faţă fiind purificat la un nivel pe care nu-l realizează niciun alt purificator din lumea aceasta. Noi distrugem totul şi lăsăm aerul perfect curat. Nu avem concurenţă în lume şi cu toate acestea nu am putut să ne dezvoltăm din motive care nu ţin de noi. Când Athenee Palace a fost invadat de mucegai, noi am scos mucegaiul cu aceste aparate. Avem şi aparate mari industriale de purificat aerul”, spune Bănculescu pentru Agerpres.
Acesta asigură că aparatul inventat de el și proiectat în intersecţii ar curăţa aerul poluat în zonă.
“Avem şi un aparat proiectat pentru intersecţii, precum Piaţa Romană şi Universitate care pot trage aerul poluat. Acesta este depoluat, încărcat cu ozon şi băgat în canalizare de unde iese aer curat. Noi am verificat, avem o realizare în miniatură”, a mai arătat inventatorul.
Vizavi de acesta se află domeniul SF dar realizabil, conform inventatorilor români. La stand există machete de nave spaţiale şi aparate care pot ajuta omenirea în cazul unui eveniment asemănător celui prin care dinozaurii au dispărut. Grupul de cercetători români au descoperit cum putem să călătorim în spaţiu cu resurse minime de energie sau să facem atmosferă pe Marte.
“Acesta este un tun contra asteroizilor. Este format din două oglinzi parabolice, una mare şi una mică având acelaşi focar. Oglinzile sunt puse faţă în faţă. Aceasta captează energia de la soare, o concentrează în focar, care este acelaşi ca al oglinzii mici şi oglinda mică reversează şi creează o rază de lumină de foarte mare intensitate. Dacă este concentrată pe un asteroid, vaporizează local şi deviază. Asteroidul care a distrus dinozaurii acum 60 milioane de ani avea 37 de kilometri. Nu era mare. E foarte posibil ca din întuneric să apară altul.
O altă aplicaţie a acestei idei este curăţarea deşeurilor spaţiale care sunt în jurul pământului. În aşa ceva ar trebui să investească o confederaţie de state. Acest dispozitiv poate fi folosit şi pentru teraformarea planetei Marte. Trimiţând raza spre planeta Marte poţi vaporiza solul şi să obţii o atmosferă. Vrem să eliminăm deşertul din Sahara creând o reţea de canale, trimiţând raza, prin care să dăm drumul la apa alcalină să circule”, spune Sandu Constantin, de la Institutul Naţionale de Cercetare-Dezvoltare motoare cu turbină - COMOTI, unul dintre cei patru inventatori care au realizat aceste machete.
În ceea ce priveşte miniatura navei spaţiale el spune că “aceasta se deplasează în colul de lumină generat de tunul contra asteroizilor'.
“Primeşte energia din acea rază de lumină, o concentrează în oglinda mică şi o introduce în dispozitivul de admisie a navei unde este utilizată pentru propulsie. Este şi un sistem de celule fotovoltaice care preia lumina concentrată venită de la acest sistem şi o transformă în energie electrică deşi nava se află la o mare distanţă de soare. E ca la troleibuz. Navele primesc energie de la aceste raze de lumină. Aceste invenţii sunt rezultatul unui colectiv format din Valentin Silvestru, Dan Braşoveanu şi Octavian Anghel', a explicat inventatorul în reportajul făcut de Agerpres.
Mai departe, sunt două fete de 15 ani, Liana Maria Ivaşcu şi Daria Mihaela Florea, care cresc cristale în laborator, iar apoi le ataşează la diverse accesorii.
“Acestea sunt nişte cristale pe care le-am crescut noi dintr-o substanţă, printr-un procedeu chimic. Ele sunt destul de sensibile, trebuie ţinute în anumite condiţii de temperatură, paharul trebuie spălat într-un anumit mod dar am reuşit să le creştem, am reuşit să le ataşăm de bijuterii şi astfel am creat inele, cercei, lanţuri, pe care le purtăm şi noi”, povestesc domnișoarele.
În apropierea lor dăm de Andrei Flavian Ghioca, un tânăr de 18 ani care 'meştereşte' la o maşină ce pare de jucărie, iar pe masa din faţa lui stă conectat la un laptop. Se pare că 'maşinuţa' este un robot ce poate detecta scurgerile de gaze.
“Acesta este un robot capabil să detecteze gaz. El cercetează o cameră şi în momentul în care detectează o pierdere de gaz se opreşte în locul în care a ajuns prin printr-un semnal sonor anunţă că este un pericol. Poate fi controlat atât manual, cât şi autonom, adică merge singur să inspecteze fiecare colţ”, spune Andrei.
Din când în când, unii expozanţi se plimbă pe o trotinetă electrică sau pe o bicicletă care arată puţin diferit faţă de cele din parcuri. Îmi spune despre ce este vorba Alexandru Vasiliu, business development manager la e-TWOW.
'Trotinetele electrice sunt produse în România. Specificaţiile sunt cele mai bune de pe piaţă, la ora actuală. Vorbim aici de autonomii cuprinse între 30-40 kilometri, viteze între 26-32 km/oră, au sub 11 kilograme. Le fabricăm la Craiova, avem service-uri şi piesele asigurate pe tot teritoriul României prin parteneri şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte bicicleta, tot ce ţine de a fi o bicicletă au fost componente cumpărate. Noi ne-am ocupat de partea electrică. A fost nevoie de aşa ceva pentru un proiect de ecoturism în Delta Dunării. Trebuia să încapă într-o barcă şi să meargă pe nisip, macadam şi aşa mai departe. De aceea are forma asta puţin mai ciudată', susţine Vasiliu, care invită pe toţi cei care trec pe la standul său 'să dea o tură'.
Aflăm de la George Poteraş, în vârstă de 61 de ani, director ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare pentru Protecţia Mediului, că pot exista centrale electrice verzi de producere curentului. Se pare că o singură centrală poate produce atât energie eoliană, cât şi fotovoltaică sau din maree.
'Avem un model de obţinere a energiei regenerabile din 3 surse: cea a valurilor, eoliană şi solară. Energia valurilor o obţinem practic poziţionând acest model pe coaste. El funcţionează permanent, indiferent de zi sau noapte. Dacă nu merg toate trei în acelaşi timp, cel puţin una din cele 3 surse funcţionează. El a fost gândit ca un complex care poate fi amplasat pe coasta mării, a unor oceane. Dimensiunile pot fi considerabile astfel încât puterea instalată să fie destul de mare, de genul unei uzine de producere a curentului electric. Credem că poate ajunge la nivelul unui complex care scoate energie pe bază de cărbune', conchide Poteraş.
Pentru că Aeroclubul României cumpără paraşute din Bulgaria, un cercetător român a decis să facă una care să intre pe piaţă anul viitor.
'Este un proiect de cercetare pe care l-am făcut în colaborare cu Aeroclubul României. Este o capotă pentru antrenament. Acum Aeroclubul cumpără tot ce este capotă din Bulgaria şi s-au gândit cum putem realiza o variantă mai ieftină şi mai personalizată pentru elevii români. Acesta este doar un prototip, dar s-ar putea să intrăm pe piaţă anul viitor', a spus Adrian Saliştean (40 ani) care lucrează în departamentul de textile pentru Cercetare Aeronautică - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Pentru Textile şi Pielărie şi care mi-a arătat o paraşută de salvare pentru parapantă premiată la Geneva în 2012.
Alexandru Ghilduş, profesor universitar şi preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România, are la standul său trei invenţii, respectiv toalete pentru care are medalii de aur la Geneva, un dispozitiv de făcut sport la birou stând pe scaun şi o soluţie de construcţie a caselor pentru ca acestea să devină imune la cutremure şi inundaţii.
'Aceasta este o invenţie brevetată şi câştigătoare a unei medalii de aur la Geneva în acest an. Sistemul propune creşterea gradului de igienă în spaţiul public şi acasă. Permite o acţionare facilă, cu acţionare mecanică sau automată, doar prin senzori, fără atingerea obiectului sub nicio formă. Pentru spaţiul public unde acolo impactul de natură psihologică ne face să avem mari reţineri în utilizarea toaletelor publice, îi ofer utilizatorului propria lui interfaţă, o hârtie numai a lui. El o extrage dintr-un dispozitiv care se amplasează pe toaletele existente şi o aşează pe colac fără să atingă nimic, cu excepţia hârtiei, iar la final apa antrenează hârtia la canalizare', explică Ghilduş.
Munca la birou nu prea dă posibilitatea de a face mişcare în acelaşi timp. Din acest motiv, el a venit cu o soluţie ingenioasă.
'Am fabricat în număr mic şi intenţionez să cresc numărul. Este ideea ca la birou cei care stau 8 ore la birou să facă mişcare. Mişcarea este gen bicicletă, dar în plan orizontal. Este extrem de simplă, acţionarea este relativ uşoară, fără eforturi prea mari. Nu faci musculatură, ci îţi întreţii starea prin acţionarea picioarelor. Dacă l-ai utiliza 8 ore continuu poţi să parcurgi echivalentul a 10 kilometri', potrivit prezentării făcute de inventator.
Cea de-a treia invenţie a sa de la stand este pornită dintr-o nevoie urgentă.
'Am venit cu această variantă de construcţie a unei case rezistentă la cutremur 100%. Urmează să facem testările la scară reală. Este un sistem hopa-mitică, deci orice i-ai face el rămâne în poziţie. Este un sistem cu balans. Am o greutate centrală, dispare fundaţia, nişte costuri infernale la construcţia unei case. Este o calotă sferică cu greutatea concentrată în mijloc şi cu o structură extrem de simplă. Zonele în care există pericol de seism sau inundaţii pot fi dotate cu astfel de case care sunt extraordinar de uşor de construit', arată cercetătorul.
Invenţiile româneşti prezentate în acest an la Salonul de la Geneva - Elveţia (29 martie - 2 aprilie 2017), cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii, au fost premiate de către membrii Juriului Internaţional cu 34 de medalii de aur şi 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat şi 10 distincţii speciale, potrivit Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI).
În standul României realizat sub egida Ministerului Cercetării şi Inovării, care a asigurat selecţia invenţiilor şi plata participării acestora la Salon, au fost prezentate 40 de invenţii. Alte 8 invenţii româneşti au fost prezentate pe costuri proprii.