Dincolo de importanța acestei apariții juridice, preponderent bisericești, în limba română, ediția întâi a Pravilei de la Govora își are limitele sale. Acestea sunt evidențiate de complexul context geo-politic și etno-cultural al Munteniei din secolul al XVII-lea.
Morala tradițională este inspirată tot din religie, fiind redusă la frica față de păcat.
„Cine se va însura într-altă credință, fetele și feciorii, unii ca aceia să aibă pocăință în cinci ani, așișderea și popii ceia ce-i vor cununa, și aceia să aibă pocăință trei ani afară de biserica”.
Femeile nu puteau „să ia chip drăcesc”, adică să poarte măști sau să îmbrace straie bărbătești.
Se sancționa în mod drastic orice abatere de la normalitate, pentru că „așa a lăsat Dumnezeu”. Tiparul social al obștei satului trebuia respectat cu strictețe pentru a nu atrage mânia divină.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric