Multe lectorate de limba română au fost închise în universităţi prestigioase.
Interesul pentru limba română în Franţa este în regres. Dacă, în 2004, funcţionau încă 11 lectorate de limba română în universităţi sau instituţii de prestigiu din Paris, Bordeaux, Toulouse, Aix-Marseille, Nancy, Grenoble, Montpellier, Strasbourg, St. Etienne, astăzi au mai rămas doar 7.
România a tras acest semnal de alarmă la a 26-a ediţie a salonului „Expolangues“ desfăşurat între 6 şi 9 februarie la Paris unde, între alte 39 de ţări şi de culturi, ICR a atras publicul prin conferinţe, dezbateri, concerte, dar şi ghiduri sau manuale cuprinzând metode de învăţare a limbii române pentru francezi.
„Situaţia e critică. Dintre cele 11 lectorate de limba română au mai rămas 7, iar tendinţa este spre dispariţ ie dacă nu intervin forţe lucide şi responsabile care să reimpulsioneze această reţea care există de multă vreme“, apreciază poeta Magda Cârneci, director al ICR Paris. Profesorii au salarii mici Nevoia unei campanii de promovare a limbii române în mediul francez este cu atât mai pertinentă cu cât statul român finanţează constant 11 lectorate de franceză în cele mai prestigioase universităţi din România, dar partea franceză nu doreşte să îşi asume un angajament ferm de reciprocitate, motivat, în parte, de autonomia universitară, dar şi de lipsa de atractivitate a limbii române.
Limba română „nu constituie o disciplină opţională la concursul de titularizare a profesorilor de limbi străine în învăţământul secundar (agrégation), ci doar la cel pentru profesorii de limba franceză, sub formă de traducere în limba străină la alegere. În plus, salariile lectorilor de limba română, situate în jurul sumei de 1.300 de euro, nu au mai fost actualizate de foarte mult timp şi au devenit prea puţin atractive pentru universitarii din România. Prin comparaţie, lectorii de limba franceză beneficiază adesea în România de salarii atractive şi de atenţia departamentelor în care sunt integraţi“, analizează Robert Adam, referent la ICR Paris.
Până în 2004 a funcţionat un acord româno-francez de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnică, care stipula ca acele două părţi să promoveze concret studiul limbii române în Franţa şi al limbii franceze în România prin funcţionarea a câte 11 lectorate în fiecare ţară. În condiţiile în care acordul nu a mai fost reînnoit după 2004, soluţiile trebuie să vină dinspre România: „Dacă un lectorat este susţinut cu banii ţării din care vin lectorii, poate să devină atrăgător şi să magnetizeze studenţi. E cazul limbii bulgare, care e susţinută de statul bulgar: lectorii sunt bine plătiţi şi sunt trimişi chiar şi pentru 3-4 studenţi, ceea ce înseamnă că se creează focare, care în timp se vor putea dezvolta; dar dacă acolo unde pentru cinci studenţi interesaţi de limba română se desfiinţează lectoratul, pentru că statul francez nu mai acordă bani, iar statul român se dezinteresează să acopere diferenţa, atunci acest mic nucleu dispare“, comentează Magda Cârneci.
ABUZURILE DE LA SORBONA 
Strănepotul lui Goga protestează
Mircea Goga, strănepot al lui Octavian Goga, predă limba română în Franţa din 1998. Lectorul spune că au fost ani când la Sorbona a avut şi câte 120 de studenţi interesaţi de limba şi cultura României.
În ultimii ani, numărul acestora a scăzut simţitor şi datorită faptului că i s-a cerut, în mod abuziv, de către conducerea universităţii pariziene să fie mai sever în notarea studenţ ilor, pentru ca aceştia să nu fie tentaţi să aleagă limba română ca disciplină opţională pentru a compensa calificativele mai puţin generoase de la alte discipline. „Am avut studenţi între 15 şi 70 de ani, unii foarte dotaţi. Pentru anul universitar 2007-2008 s-au înscris 40 de studenţi, dar cu adevărat interesaţi sunt vreo zece“, recunoaşte Mircea Goga.
Recomandările noastre
