Cel mai performant robot trimis vreodată în Spaţiu a ajuns pe Planeta Roşie. Misiunea lui va dura doi ani, iar NASA este mândră de această realizare.
Robotul Curiosity sau Mars Science Laboratory - MSL a aterizat pe Marte ieri dimineaţă.
Are şase roţi, o dimensiune ceva mai mică decât a unui autoturism obişnuit şi este considerat un adevărat laborator ştiinţific mobil, cu nu mai puţin de 17 camere video şi numeroase dispozitive cu care va lua probe din sol.
Misiunea sa este de a descoperi eventuale urme ale unei vieţi microbiene din trecutul planetei Marte. Pentru că vehiculul este greu - are aproape o tonă, aterizarea pe Planeta Roşie a fost anunţată drept extrem de dificilă.
Echipament de excepţie
De la intrarea în atmosferă şi până la atingerea solului, robotul a făcut şapte minute, descrise ca "adevărate clipe de teroare" de către specialiştii de la NASA.
Robotul a fost ajutat de un fel de macara, echipată cu rachete cu propulsie inversată, care au pornit în ultimele secunde ale coborârii. Sonda cântăreşte aproape o tonă, este de două ori mai lungă şi de cinci ori mai grea decât Spirit şi Opportunity, ceilalţi roboţi trimişi anterior pe Marte.
Totodată, Curiosity este alimentat cu un generator nuclear, fiind echipat cu 10 instrumente ştiinţifice, şi are un catarg pe care sunt instalate camere performante, inclusiv un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.
Sonda are şase roţi, şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor.
Robotul care a ajuns acum pe Marte a fost precedat de Spirit şi Opportunity - doi roboţi care s-au dovedit rezistenţi
Am putea cunoaşte extratereştrii
Curiosity a fost lansat în spaţiu în noiembrie 2011, şi este cel mai performant robot trimis vreodată pe o altă planetă. A ajuns pe Planeta Roşie după o călătorie în spaţiu de 570 de milioane de kilometri. Misiunea sa va avea o durata de doi ani tereştri - un an marţian.
Proiectul MSL are un cost total de 2,5 miliarde de dolari. Specialiştii NASA speră ca, în curând, să putem face cunoştinţă cu extratereştrii de pe Marte.
Potrivit NASA, forajele efectuate pe Marte de sonda Curiosity ar putea să conducă, pentru prima oară, la descoperirea unor forme de viaţă pe Planeta Roşie, notează Houston Chronicle.
Anunţul specialiştilor are la bază un studiu potrivit căruia forajele de suprafaţă pot evidenţia molecule organice complexe care vor demonstra că pe Marte ar fi existat viaţă.
Succesul înregistrat de Curiosity a dus specialiştii NASA în culmea fericirii
Înainte de Curiosity
Spirit şi Opportunity sunt cei doi roboţi trimisi de NASA pe Marte în 2004. Cu toate că trebuiau să "supravieţuiască" doar trei luni pe solul marţian, cei doi roboţi au împlinit în 2009 cinci ani de "viaţă" pe Paneta Roşie.
Spre surprinderea tuturor, s-au dovedit "incredibil de rezistenţi", după cum a subliniat NASA. În cei cinci ani de existenţă marţiană, cei doi roboţei nu au stat degeaba: au explorat craterul Gusev şi au demonstrat că pe suprafaţa planetei a curs la un moment dat apă!
Un rezultat neaşteptat
"O nouă analiză a datelor colectate de roboţii NASA în urmă cu 36 de ani arată că există viaţă pe Marte!", susţine o echipă de cercetători şi matematicieni.
Oamenii de ştiinţă au folosit datele brute obţinute în urma analizelor de sol de pe Marte, analize care încercau să detecteze semne ale metabolismului microbian, relatează Deccan Chronicle.
În urma analizelor rezultatelor misiunii robotilor Viking, care a avut loc în 1976, s-a descoperit că pe Marte erau semne ale activităţii geologice, dar nu şi biologice.
Matematicienii au "tradus" datele brute în cifre şi au analizat datele din perspectiva numerică. Rezultatul a fost unul neaşteptat.
Au fost descoperite asemănări între datele obţinute din analiza solului marţian şi cele rezultate în urma analizei solului terestru. Cercetătorii susţin că datele obţinute de pe Marte arată semne ale unui proces biologic.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/E88d4e1gYh0?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
570 de milioane de kilometri
a durat călătoria în spaţiu a robotului Curiosity până la Planeta Roşie
2,1 metri
are braţul articulat al sondei, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor
Citiţi şi:
- PREMIERĂ. IMAGINILE filmate de robotul Curiosity pe MARTE | VIDEO