Ritz-ul, răzbunarea chelnerului fără viitor

Roxana Roseti in Actualitate la 30 noiembrie 2011, 23:30

Celebrul "palace" reprezintă suma eforturilor unui chelner căruia primul angajator i-a spus că nu are nici un viitor în branşa hotelieră.

A muncit cea mai mare parte a vieţii în diferite oraşe europene, pe post de chelner, director de restaurant sau de hotel. Pentru scurte perioade de timp, a administrat şi câte 10 localuri, ceea ce i-a ruinat sănătatea. Chelnerul elveţian Cesar Ritz, căruia primul angajator i-a spus că nu are niciun viitor în branşa hotelieră, a muncit pe rupte pentru o dulce răzbunare: la vârsta de 48 de ani îşi îndeplinea visul de a avea propriul hotel. Şi încă unul dintre cele mai renumite hoteluri din lume: Hotelul Ritz. Astfel, chelnerul a dovedit că viitorul este cel pe care şi-l face omulâ€¦

În Paris, hotelurile de lux care primesc titlul de "palace" se numără pe degete: Le Meurice, Bristol, Crillon, George V. Dintre acestea, probabil cel mai faimos este Le Ritz, fondat, în 1898, de Cesar Ritz.

Cu banii pe care i-a împrumutat de la un cultivator de viţă-de-vie şi proprietar de pământuri, el a cumpărat în Place Vendome din Paris două case alăturate şi l-a însărcinat pe arhitectul Versailles-ului, Jules Hardouin-Mansart, să le transforme în hotel. Ambiţiosul Cesar îşi stabilise un ţel precis: să îşi trateze clienţii de parcă ar fi regi! Astfel, la 1 iunie 1898 era inaugurat hotelul de lux, care punea în umbră tot ce existase până atunci pe piaţă.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/t2awiEUSkBw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Mărire şi cădere nervoasă

Ritz a fost primul hotel european iluminat electric, toate camerele dispuneau de baie proprie (pe atunci, nici cele mai bune hoteluri nu aveau baie decât pe coridor), telefon şi mobilierul cel mai nobil - decoraţia interioară a fost inspirată de cea a Versailles-ului şi a Fontainebleau-ului.

Restaurantul hotelului merită o atenţie specială: a devenit la modă în momentul în care Cesar Ritz l-a înscăunat "chef" pe celebrul elveţian Auguste Escoffier. Originar din Lucerna, Escoffier va lăsa în urmă o moştenire culinară incredibilă şi o constatare celebră: "Mâncarea bună este singura sursă veritabilă de fericire a omenirii".

În 1906 era deschis The Ritz London (în centrul modern al Londrei), primul hotel în care femeilor le era permis să se cazeze chiar dacă nu erau însoţite de către persoane de sex masculin. Hotelul a fost decretat în stil Ludovic al XVI-lea şi are un aer provensal, fiind preferat chiar şi de britanici pentru five o'clock tea!

În prezent, în cadrul Hotelului Ritz din Londra se află şi celebrul cazinou "members only", care reprezintă apogeul luxului britanic.

Revenind la anul 1906, Cesar Ritz era internat, după mai multe căderi nervoase, într-o clinică din Lausanne. El nu s-a mai întors la viaţa activă. A murit în anul 1918. Văduva sa, care a condus hotelul din Paris până la moartea ei, a permis americanului Albert Keller să folosească numele Ritz în SUA. The Ritz-Carlton Investing Company a construit mai multe hoteluri, dar până în 1940 acestea au fost închise sau vândute.

Speculantul imobiliar William Johnson a cumpărat în 1983 Hotelul Ritz-Carlton din Boston şi a fondat Ritz-Carlton Hotel Company, care a deschis, la rândul lui, mai multe hoteluri.

Monique Ritz, văduva lui Charles Ritz, fiul fondatorului, a vândut în 1979 hotelul parizian omului de afaceri egiptean Mohamed Al-Fayed, cel care deţinea, din 1985 şi Magazinul Harrods din Londra. Fiul său Dodi a fost ultimul partener al prinţesei Diana şi ultimele ore dinaintea accidentului lor fatal din august 1997 le-au petrecut la Hotelul Ritz din Paris.

Clienţi renumiţi

Numele Ritz au dreptul să îl poarte numai hotelurile din Paris, Londra şi Madrid (inaugurat în 1910), toate celelalte numindu-se Ritz-Carlton. The Ritz din Londra aparţine, din 1995, unei societăţi de investiţii britanice, iar hotelul Ritz din Madrid a intrat în 2003 în proprietatea societăţii hoteliere Orient-Express Hotels, care administrează şi mai multe trenuri turistice celebre (Eastern & Orient Express, Great South Pacific Express).

Începând din vara anului viitor, celebrul Ritz din Paris va fi închis pentru lucrări de renovare care vor dura 27 de luni. În acest timp, 450 din cei 500 de salariaţi ai hotelului vor fi concediaţi. Cei care vor rămâne vor administra hotelul şi se vor îngriji de asigurarea vizibilităţii acestuia şi de pregătirea în vederea redeschiderii. Chiar dacă atunci când hotelul a fost cumpărat de miliardarul Mohamed Al-Fayed a fost cosmetizat, ultima mare renovare a hotelului Ritz a fost făcută în 1979.

De-a lungul istoriei, printre clienţii renumiţi ai hotelului s-au numărat Marcel Proust, Coco Chanel, Ernest Hemingway, Scott Fitzgerald, Audrey Hepburn şi Maria Callas. Coco Chanel murea la vârsta de 87 de ani, în anul 1971, în apartamentul ei privat de la Ritz.

"Mâncarea bună este singura sursă veritabilă de fericire a omenirii." AUGUSTE ESCOFFIER, chef la Ritz

LEGENDE URBANE

"Puttin' on the Ritz"

Când Fred Astaire a cântat "Puttin' on the Ritz", expresia a devenit sinonimă cu eleganţa. Dar când a apărut Hemingway la Ritz, situaţia s-a încins de-a dreptul. La 25 august 1944 un jeep militar parcurgea cu viteză Champs ElysÃ©es, iar la volan se afla un corespondent de război, un "anume" Ernest Hemingway. Se spune că Hemingway a eliberat Ritz-ul cu arma în mâna, dar cel mai probabil a oferit celor care îl însoţeau câte un Martini sec! Cert este că, pentru celebrul scriitor, Parisul însemna în primul rând Ritz. Tot de numele lui Hemingway e legat şi cocktailul Bloody Mary. Se spune că soţia lui din acea perioadă, Mary Welsh Hemingway, îi interzisese să mai bea şi, pentru a fi sigur că nu va mirosi a alcool, l-a rugat pe barmanul Ritz-ului să îi prepare o băutură specială: votcă, suc de roşii, lămâie, condimenteâ€¦ "Bravo, afurisita de Mary (Bloody Mary) nu a simţit nimic!", ar fi exclamat a doua zi Hemingway.

Charles Ritz (fiul lui Cesar) era pasionat de pescuit, pasiune pe care o împărtăşea cu Hemingway! Se spune că Ritz exersa mişcarea de lansare a undiţei chiar de pe scara mare a hotelului.