Banca centrală americană, Federal Reserve System (Fed), a redus din nou miercuri dobânda de politică monetară de la 2,25% la 2% în încercarea de a scoate economia americană din criză, informează BBC News.
Este a şaptea reducere a dobânzii-cheie operată din septembrie 2007, când aceasta a fost redusă de la 5,25% la 4,75%.
„Pieţele financiare sunt încă într-un stres puternic, iar condiţiile strânse de acordare a creditelor, precum şi adâncirea problemelor din sectorul imobiliar vor încetini creşterea economică în următoarele trimestre“, se arată într-un comunicat transmis de Fed. Totuşi, banca centrală a SUA a anunţat şi că cea mai mare parte a crizei din sectorul de creditare s-a încheiat.
Mulţi analişti consideră că economia americană, cea mai mare din lume, a intrat deja în recesiune. Însă, conform ultimelor calcule furnizate de autorităţile americane, se pare că economia SUA a reuşit totuşi să crească în ultimele 6 luni cu 0,6%. Totul pentru a evita recesiunea! După mutarea Fed, cotaţiile pe bursele internaţionale erau în stagnare, iar dolarul s-a apreciat. Analiştii nu exclud posibilitatea unei noi scăderi a dobânzii de politică monetară pentru a susţine economia, transmite Reuters. Prin tăierile repetate din dobânda de politică monetară, Fed încearcă să revigoreze consumul, „motorul“ economiei americane.
În SUA, oamenii nu prea mai cumpără produse şi servicii deoarece şi-au pierdut încrederea în propria economie şi în propria putere de cumpărare. Însă reversul medaliei este unul periculos. O dobândă redusă înseamnă mai mulţi bani în piaţă, situaţie ce poate genera inflaţia.
Tot în această perioadă, SUA aşteaptă şi ca pachetul de stimulare a economiei în valoare de 150 de miliarde de dolari - ce constă într-o reducere a impozitului pentru fiecare persoană fizică şi în scutiri de taxe pentru întreprinderile americane - să dea primele rezultate. Mai mult, Fed le-a pus la dispoziţie miliarde de dolari şi băncilor aflate în criză de lichidităţi. Băncile au fost principalele victime ale crizei ipotecare izbucnite anul trecut în SUA, raportând pierderi uriaşe.
Mai mult, nu se ştie dacă „hemoragia“ de miliarde de dolari, care le-a afectat, s-a terminat. Până acum, după calculele BBC, instituţiile financiare au comunicat pierderi de circa 250 de miliarde de dolari, adică numai un sfert din cât estimează Fondul Monetar Internaţional (FMI) că va fi decontul total al crizei financiare mondiale - 1 trilion de dolari. Tot FMI a comunicat că vor trece ani până când băncile vor putea ajunge din nou la nivelul de dinainte de criză.
El crede că acum prioritatea nr. 1 este „să nu mai tratăm fabricile ca o relicvă a revoluţiei industriale. În prezent, criza financiară globală, în care băncile cad ca popicele, pune problema acestei alegeri, servicii sau industrie“, scrie analistul „Ziarului Financiar“, Sorin Pâslaru.