Actorul Victor Rebengiuc a vorbit în cadrul întâlnirilor Yorick, desfăşurate de la Librăria Humanitas, întâlnire moderată de jurnalista Monica Andronescu, despre societatea în care trăim, despre bucuria de a fi actor, despre aplaudatul în picioare, despre Reveluţie, dar şo despre ce înseamnă să fii român. În plus, într-o sală arhiplină, artistul a vorbit despre România de azi, despre motivele care l-au făcut să nu accepte să filmeze în „Moromeţii 2” şi despre „generaţia de aur”.

În relatarea despre întâlnirea cu marele actor, ziarulmetropolis.ro, a punctat şi care sunt lucrurile care, după o viaţă de om- trăită cu experienţă şi cu înţelepciune- au ajuns să-l enerveze pe Victor Rebengiuc. 

„Vă mulțumesc că ați venit aici, nu știu ce așteptați de la mine, pentru că îndemânarea mea nu este în a vorbi în public și de a exprima fel de fel de idei, ci sunt obișnuit să joc pe scenă, acolo mă pricep cât de cât, și în fața aparatului de filmat. Nenorocirea este că sunt destul de bătrân și, de la o vârstă destul de fragedă, de pe la 13 ani, trăiesc în comunism… Și nu-mi place asta. Nu m-am împăcat cu comunismul.

A existat o scurtă perioadă, de încercare de a uita comunismul și de a trece la lucruri mai plăcute, dar văd că în ultima vreme, se insistă să ne întoarcem din nou în perioada comunistă. Lucrul ăsta mă enervează și nu cred că merităm așa ceva. Toată conducerea țării e formată din niște semidocți, niște oameni fără pregătire, care, pentru noi cei care mai citim o carte și mai știm ce se întâmplă în lume, nu sunt buni. Asta mă enervează cel mai mult: comunismul și PSD-ul”, spune în stilul caracteristic marele actor. 

Despre Revoluție...

Ce spune marele actor despre Revoluţie? - „De la Revoluție țin minte sentimentul extraordinar de eliberare pe care l-a avut toată lumea, de împlinire neașteptată a speranțelor. Eu nu credeam c-o să mai scăpăm vreodată de Ceaușescu, nu-mi închipuiam cum o să fie. Mă întrebam ce o să se întâmple cu Adrian Păunescu, cu Corneliu Vadim Tudor, care era la revista „Săptămâna”. N-or să mai iasă din casă de rușine, mă gândeam eu, o să stea închiși acolo… Dar, o, Doamne… cine au fost apoi ăi mai mari politicieni și ăi mai mari deștepți în țara asta după Revoluție? Așa e lumea, nu avem ce face”, spune Victor Rebengiuc.

Despre a fi român

Acrorul vorbeşte şi despre ceea ce înseamnă într-o ţară şi într-o societate în care clamăm dragostea de ţară, ce înseamnă de fapt să fii român. Un bun român. Răspunsul actorului este pe cât de simplus, pe atât de frumos şi elegant. 

 Votez mereu alții, ce să fac?

„Ce înseamnă a fi român? Români suntem când ne vedem de treabă și facem o treabă bună, iar țara prosperă și totul merge bine. De ce să fiu mândru că sunt român? M-am născut în România, sunt român, dar asta nu e un prilej de mândrie pentru mine, ci de îngrijorare. Ce se întâmplă cu România și cu noi, cei care suntem în ea? Cum votăm? Până acum, n-a câștigat niciunul dintre cei pe care i-am votat. Votez mereu alții, ce să fac?”, concluzionează acesta. 

Un actor, o lume, o viaţă... Victor Rebengiuc

Student la clasa Aurei Buzescu, Victor Rebengiuc, născut pe 10 februarie 1933,  a făcut parte dintr-o generaţie de aur. Actorul a absolvit în 1956, alături de Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi, Dumitru Rucăreanu, Amza Pellea, Silvia Popovici, Sanda Toma. 

Victor Rebengiuc este unul din stâlpii groşi ai teatrului românesc, după cum îl descrie colegul sau Marcel Iureş, iar din 6 octombrie îi putem vedea pe amândoi în cinematografe, în acelaşi film.

Este vorba despre Octav, un lung metraj în regia lui Serge Celebidachi. În film, Victor Rebengiuc este prietenul cel mai bun, încă din copilărie, al personajului interpretat de Marcel Iureş, iar dintre scenele filmate, una este cea mai îndrăgită de Victor Rebengiuc.