Patru asociații profesionale ale magistraților cer refacerea Raportului MCV din 2019, care incrimina justiția din România.
Magistrații se revoltă și vor ca „rapoartele să pornească de la o situație legală și factuală corectă și completă. Ultimele rapoarte MCV conțin erori factuale grave, având un caracter vădit subiectiv, atât prin modul distorsionat de raportare a unor stări de fapt, cât și prin omiterea unor probleme grave ale justiției din România, a căror existență a fost dovedită și nu mai poate fi ignorată”.
Atacul este unul fără precedent și are drept vârf de lance Asociația Magistraților din România (AMR, cu judecător dr. Andreea Ciucă președinte interimar). Din rândurile celor care nu sunt de acord cu raportul MCV pe 2019 mai fac parte Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO, judecător Florica Roman președinte), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR, judecător Dana Gîrbovan președinte) și Asociația Procurorilor din România (APR, procuror Elena Iordache președinte).
Cele patru asociații, arată luju.ro, denunță public subiectivitatea și lipsa de transparență în întocmira Rapoartelor MCV de către Comisia Europeană. Totodată, AMR, AJADO, UNJR și APR cer refacerea raportului pentru ca noul MCV „să corecteze erorile vădite” și să scoată în evidență în mod real și complet situația din justiție.
Nu în ultimul rând, magistrații arată că este benefic ca Raportul MCV să arate și problemele reale cu care se confruntă justiția din România, ignorate în mod voit, deși se cunoaște situația reală. AMR, AJADO, UNJR și APR subliniază că existența acestor probleme a fost dovedită în timp, iar neprezentarea corectă a datelor conduce la agravarea problemelor din justiție, nicidecum nu reprezintă o soluție pentru rezolvarea lor!
Iată comunicatul de presă din 17 februarie, semnat de magistrații AMR, AJADO, UNJR si APR, prin reprezenanții legali Andreea Ciucă, Florica Roman, Dana Gîrbovan și Elena Iordache:
„Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România (APR) și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) s-au întâlnit la București, pe data de 12 februarie 2020, cu experții Comisiei Europene aflați în misiune în România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pentru a le prezenta punctul de vedere argumentat al asociațiilor profesionale ale magistraților cu privire la situația din justiție, la modul în care a fost reflectată în rapoartele MCV și la necesitatea ca rapoartele să țină seama riguros și nepărtinitor de realitățile sistemului judiciar din România.
Reprezentanții celor patru asociații profesionale de magistrați au susținut că, pentru îndeplinirea obiectivelor MCV, este esențial ca rapoartele Comisiei Europene să pornească de la o situație legală și factuală corectă și completă, în caz contrar recomandările emise de experții europeni fiind nu doar grav viciate, ci și având potențialul de a denatura scopul mecanismului, care trebuie să fie acela de a consolida și apăra independența justiției. Or, astfel cum au arătat cele patru asociații profesionale, ultimele rapoarte MCV conțin erori factuale grave, având un caracter vădit subiectiv, atât prin modul distorsionat de raportare a unor stări de fapt, cât și prin omiterea unor probleme grave ale justiției din România, a căror existență a fost dovedită și nu mai poate fi ignorată.
AMR, prin judecător Andreea Ciucă, a subliniat, astfel cum AMR a făcut-o de mai multe ori, că MCV privește în mod direct sistemul judiciar, recomandările trebuind să aibă ca scop consolidarea independenței justiției. În acest context, AMR a accentuat importanța vădită a acurateței premiselor pe care trebuie să se fundamenteze recomandările tocmai pentru că vizează sistemul și magistrații, deopotrivă, cu efecte importante asupra actului de justiție și, prin urmare, asupra cetățenilor. Magistrații nu pot neglija existența, în rapoartele MCV, în mod repetat, a unor afirmații eronate, nereale, în fapt și în drept, pe care s-au clădit unele dintre recomandări. Semnalarea acestor erori/ nerealități nu înseamnă negarea importanței MCV pentru Statul Român, în calitate de membru UE, ci, dimpotrivă, subliniază necesitatea ca magistrații, sistemul de justitie, instituțiile și cetățenii să beneficieze de recomandări caracterizate prin acuratețe, exactitate, rigurozitate.
AMR a evidențiat și că obiectivele inițiale ale MCV au fost modificate, acestea ajungând, în final, să fie reduse la lupta anticoruptie, și aceasta vazută subiectiv, doar prin prisma cantitativă a trimiterilor în judecata, ignorându-se respectarea drepturilor celor acuzați și soluțiile definitive de achitare, pronunțate de instanțe. Acest lucru a fost punctat și în Memorandumul privind Justiția. Deși acest document programatic a fost adoptat de peste 80% din adunările generale ale judecătorilor, în septembrie 2016, nu s-a facut nici o referire la el în rapoartele MCV (...).
UNJR, prin judecător Dana Gîrbovan, a arătat că această întâlnire este prima din ultimii ani avută de aceste asociații cu reprezentanții MCV (...), motiv pentru care a predat experților un material scris, de 225 de pagini, conținând unele dintre documente celor patru asociații profesionale, din 2016 până în prezent, în care se regăsesc, punctual, analize tehnice, clar argumentate, ale problemelor din justiție, dar și ale erorilor cuprinse în diverse rapoarte, inclusiv ale MCV. S-a insistat asupra documentelor privind imixtiunea nelegală a Serviciilor Secrete în actul de justiție și asupra raportului Inspecției Judiciare, care conține probe ale abuzurilor în anchetele desfășurate împotriva magistraților, cu menționarea numărului mare al judecătorilor Instanței Supreme și ai altor instanțe, împotriva cărora au fost deschise anchete penale, aceste probe fiind confirmate prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019, care a aprobat raportul IJ. Argumentele și cifrele din raportul Inspectiei Judiciare sunt grăitoare.
Solicitarea finală a celor patru asociații profesionale a fost ca raportul MCV din anul 2019 să fie refăcut, atât pentru a corecta erorile vădite din el, cât și pentru a reliefa corect și complet starea de fapt. Fără acest demers strict necesar, nu se va putea vorbi despre rapoarte și recomandări viitoare în acord cu scopul MCV, continuarea unei prezentări/ analize cu evidențe accente nereale, de un formalism inutil, nefăcând decât să contribuie la agravarea problemelor din justiție, și nu la rezolvarea acestora”.