În nordul Italiei, într-o zonă deluroasă din afara Bologniei, o fermă unde se cresc măgari a devenit centrul unui experiment care are la bază practici pe care le foloseau vechii greci şi romani.
La fermă există 700 de animale şi se produce lapte de măgăriţă, produs care devine din ce în ce mai interesant inclusiv pentru lumea medicală. Asta pentru că laptele de măgăriţă se dovedeşte a fi o alternativă viabilă pentru bebeluşii şi copiii care suferă de alergie la laptele de vacă. Excelent pentru copiii cu alergii Mai mult de 50% din producţia fermei este vândută direct unităţilor medicale din regiune. Medicul Giovanna Monti, pediatru şi şeful Departamentului de Alergii de la Spitalul Turin's St. Anna, studiează efectele laptelui de măgăriță asupra bebeluşilor din 2004. "Am folosit laptele mai mult pentru copiii care sunt alergici la anumite proteine din laptele de vacă, proteine care se găsesc şi în laptele praf. Cel de magăriţă este foarte apropiat de cel uman", a explicat medicul pentru bbc.co.uk. Previne problemele digestive şi conţine omega 3 şi 6 Medicii susţin că acest tip de lapte are un nivel ridicat de omega 3 şi 6, nutrienţi care se găsesc şi în uleiul de peşte, şi poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol. În plus, laptele de măgăriţă este extrem de bogat în calciu (ceea ce este foarte important pentru copiii mici) şi conţine o enzimă numită Lysozeme, care poate proteja copiii de infecţiile gastrointestinale. Tradiţie românească: leac pentru tusea care nu trece! În România, în tradiţia populară acest tip de lapte se recomandă pentru tratarea tusei copiilor, care nu trece cu produsele medicale obişnuite şi care durează perioade foarte lungi de timp. Medicii români sunt însă rezervaţi. "Nu este nimic dovedit, e mai degrabă un mit. Însă se ştie faptul că un copil cu alergie la laptele de vacă e puţin probabil să facă alergie şi la laptele de măgăriţă", explică medicul pediatru Alexis Cochino, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilul "Al. Rusescu" din Bucureşti. Face tenul catifelat şi tratează sângerările nazale Folosirea laptelui de măgăriţă nu este o idee apărută recent. În anul 460 Î. H, părintele medicinei, Hipocrate, prescria acest tip de lapte pentru o mulţime de situaţii, de la muşcături de şarpe la sângerări nazale. Vechii greci îl foloseasu şi în hrana copiilor, în timp ce romanii îl creditau cu proprietăţi cosmetice, fiind recunoscut pentru faptul că făcea tenul catifelat. Legenda spune că inclusiv Cleopatra se îmbăia în lapte de măgăriţă pentru a-şi păstra frumuseţea. Până în secolul 19, în Marea Britanie, laptele de măgăriţă era vândut ca alternativă la cel uman. Producătorii se plâng însă că acest tip de lapte nu este uşor de produs pe scară largă. "Măgarița produce o cantitate mult mai mică de lapte decât vaca, un litru pe zi (faţă de 10 litri o vacă). În plus, laptele poate fi muls numai şase luni după ce vine puiul pe lume şi numai dacă puiul stă în preajmă. Toate aceste limitări fac ca laptele de măgăriţă să rămână un produs de nişă", explică Davide Borghi, care conduce ferma din Montebaducco, Italia.