Marea majoritate a femeilor care fac avort au până în 20 de ani. Deşi dură, descrierea unui chiuretaj poate fi o lecţie bună. În România, media avorturilor la mia de femei este de patru ori mai mare decât în Vestul Europei.
Poate părea şocant să descrii amănunţit cum se face un avort, cum fătul este absorbit printr-un vacuum şi părţile mai mari sunt smulse cu penseta. Dar e ceea ce trebuie să afle tinerele de 17-20 de ani, care reprezintă majoritatea covârşitoare a celor ce recurg la chiuretaj. "E urgie, 80-90% dintre femeile care cer întreruperea de sarcină au până în 20 de ani. Nu e vorba de lipsa de informaţii, ci de neconştientizarea consecinţelor, e vorba de nepăsare", spune dr. Mihai Băcilă.
Aparent, totul se încheie în 30 de minute, dar adevărul despre avort este altul: angoasa apare mai târziu şi macină psihic femeile mult timp după aceea.
Motive inventate şi pe care nu le crede nimeni
Cinci tinere aşteptau miercuri dimineaţă aşteptau în aripa de chiuretaje a Spitalului "Dr. Dumitru Popescu" din Timişoara. Un sentiment ciudat li se citeşte pe faţă, oftează adânc şi groaza le dă obrajilor o tentă pământie. La ieşire, sunt galbene ca nişte lămâi stoarse. Niciuna nu vine cu părinţii aici, în general le însoţeşte o prietenă sau iubitul. "Tot timpul invocă un motiv: anticoncepţionalele nu şi-au făcut efectul, au o afecţiune pe coloană şi nu pot duce sarcina sau alte boli… Ne-am obişnuit", mărturiseşte doctorul Băcilă. În clinica de avorturi singurul lucru adevărat e taxa: 80 de lei pentru cele mai sărace, cu anestezie locală, sau 130 de lei, dacă vrei să dormi atunci când viaţa din interior dispare, prin mâna medicului, într-o tavă smălţuită. O fiolă de Diazepam intravenos e suficientă ca să lipseşti de la propria ta despărţire de copilul care moare înainte să se nască.
"În spital nu facem consiliere psihologică"
Un nou val de teroare începe în faţa cabinetului de chiuretaje. În timp ce aşteaptă să îi vină rândul, nimeni nu îi explică unei tinere de 18 ani prin ce chinuri va trece ca să piardă sarcina nedorită. "În spitale nu se face consiliere psihologică", spune dr. Mihai Băcilă. Ajunsă la rând, totul i se întâmplă ca la o fabrică unde se lucrează pe bandă rulantă. Fata urcă pe capra ginecologică şi, după cum a avut bani să plătească, va simţi sau nu durere. Văzut din exterior, e groaznic.
Metalul fin rupe în bucăţi embrionul
"Doare ca naiba", mărturiseşte, la ieşirea din cabinet, cu ochii înroşiţi de lacrimi, una din tinerele care a avortat, la 25 de ani. Mai întâi, pacientei i se pun valvele metalice folosite în orice consult ginecologic. Apoi, cu un fel de andrele, lungi, numite Hegare, medicul străpunge metalul rece şi corpul pacientei, începând manevrele de lărgire a colului uterin. Sunt un fel de baghete de inox care încearcă să dilate colul de la zero la aproximativ doi centimetri, dacă sarcina este spre finalul perioadei legale în care se poate face avortul, şi anume 12 săptămâni. Este manevra cea mai dureroasă şi durează între 5 şi 10 minute. "Dilataţia colului este partea cea mai dureroasă, nu chiuretarea propriu-zisă", explică dr. Băcilă.
La 12 săptămâni, fătul are 11–12 cm lungime, iar capul cam doi centimetri diametru. Când colul e suficient de dilatat, se intră cu chiureta. Metalul fin ascuţit rupe în bucăţi embrionul, parte din el se scurge printr-un canal special al ustensilei, într-o tavă aşezată între picioarele pacientei, în timp ce părţile mai mari sunt trase afară cu o pensă specială. "Se foloseşte o pensă lată cu care tragi bucăţi afară. Poţi scoate bucăţi de mâini, de picioare. Nu e plăcut pentru nimeni să vadă aşa ceva, nici pentru medicii cu experienţă", mai spune specialistul. Dacă sarcina e mai mică, poate fi aspirată cu un vacuum.
Momentul în care şi medicul se satură
Nu se miră nimeni că tot mai mulţi medici refuză să mai facă avorturi la cerere. Fostul director de la Spitalul "Dr. Dumitru Popescu" este unul dintre ei. "În 1993, după 11 ani în domeniu, am decis să nu mai fac întreruperi de sarcină. Am văzut la ecograf cum se mişcă embrionul, chiar la această vârstă mică, am făcut experimente şi am înţeles că este vorba de viaţă uterină. Din acel moment nu am mai fost de acord să irosesc o potenţială viaţă umană", explică dr. Dan Păscuţ.
El crede că este nevoie de multă educaţie sexuală pentru ca tinerele să nu mai ajungă la chiuretă. "Din experienţa mea, cele mai multe femei care fac chiuretaje sunt tinere, adolescente, până în 20 de ani, nu vorbesc cu familiile, acasă, nu au educaţie la şcoală. În mod normal orele de educaţie sexuală ar trebui începute la şcoală şi continuate în primii doi ani de facultate", e de părere medicul.
CONTRACEPŢIE IGNORATĂ Convingeri româneşti: "Pastilele îngraşă, de la sterilet faci cancer" Statistic, aproape jumătate dintre românce nu folosesc nicio metodă contraceptivă. Totul dintr-o lipsă crasă de educaţie. "Avem paciente care refuză din start orice metodă contraceptivă. Sunt clientele noastre fidele, fiecare medic cred că are grupul lui, femei care vin anual aici. Vin şi îşi fac chiuretaj ca şi cum ar fi cel mai firesc lucru din lume. Totul porneşte de la lipsa lor de educaţie. Nu iau pilule pentru că «îngraşă» sau pentru că «apoi nu mai poţi să faci copii», nu vor sterilet pentru că «faci cancer», ca să citez numai câteva dintre explicaţiile de care ne izbim atunci când încercăm să le explicăm faptul că avortul nu este metodă de contracepţie", a mai declarat dr. Mihai Băcilă.
Anul trecut, la spitalul timişorean s-au efectuat peste o mie de avorturi.
Româncele preferă "contraceptivele" naturale
Aproximativ 30% din femeile din Europa care rămân însărcinate aleg să renunţe la sarcină, arată cea mai recentă statistică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cea mai mare rată a avorturilor este în ţările estice. Dacă în Europa Occidentală rata avorturilor la cerere este de 12 la 1.000 de femei de vârstă reproductivă (între 15 şi 44 de ani), în Europa de Est, au loc 43 de întreruperi de sarcină la 1.000 de femei.
Specialiştii OMS apreciază că rata avorturilor este mare în această parte a Europei întrucât majoritatea cuplurilor nu folosesc o metodă de contracepţie.
Potrivit unei statistici efectuate în urmă cu câţiva ani de Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală în România, 48% din femei nu folosesc nicio metodă contraceptivă. Doar 35% apelează la mijloacele de contracepţie moderne, iar restul de 17 procente folosesc încă metode contraceptive "natural", precum metoda calendarului, coitus interruptus sau spălăturile vaginale.
"În 1993, după 11 ani în domeniu, am decis să nu mai fac întreruperi de sarcină. Am văzut la ecograf cum se mişcă embrionul, am făcut experimente şi am înţeles că este vorba de viaţă uterină. Din acel moment nu am mai fost de acord să irosesc o potenţială viaţă umană," Dr. Dan Păscuţ, Medic ginecolog la Spitalul "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara CITIŢI ŞI:
- STUDIU INEDIT. De ce avorturile sunt mai sigure decât nașterile
- Rezultate șocante după analize ginecologice făcute româncelor sărace
- Sunteţi de acord cu proiectul european prin care sexul copilului va fi aflat doar la naştere?
- Ce metode contraceptive folosesc românii şi câţi știu despre mijloacele moderne de protecţie
- DOCTOR EVZ: "Avorturile pot afecta fertilitatea?"