Zeci de mii de francezi au manifestat împotriva politicii de securitate a lui Nicolas Sarkozy. Critici dure sunt aşteptate şi în Parlamentul European.

Criticile la adresa repatrierii romilor români şi bulgari din Franţa s-au transformat sâmbătă în proteste de stradă, organizate în zeci de oraşe din Hexagon şi în faţa ambasadelor franceze din unele capitalele europene.

În total, aproape 100.000 de oameni - romi, ONG-işti, reprezentanţi şi susţinători ai opoziţiei - au manifestat împotriva politicii de securitate a preşedintelui Nicolas Sarkozy, potrivit AFP.

La Paris, marşul a fost deschis de 40 de romi români, a căror tabără de la periferia capitalei franceze a fost demolată de autorităţi. Alături de ei s-au aflat politicieni socialişti şi ecologişti, reprezentanţi ai sindicatelor şi artişti, în spatele unei banderole cu sloganul: "Nu xenofobiei şi politicii stâlpului infamiei. Libertate, egalitate, fraternitate".

Probleme de imagine

Guvernul a făcut eforturi să minimalizeze demersul. "Manifestaţiile aşa-zise «de apărare a drepturilor omului» nu au reunit decât câteva zeci de mii de persoane - o dezamăgire pentru organizatori", a spus ministrul de interne, Brice Hortefeux. Situaţia guvernului nu e roză însă.

În ciuda unui sondaj ce arăta că majoritatea francezilor susţin expulzările, Parisul are mari probleme de imagine. Critici aspre au venit deja din partea ONU şi a Bisericii Catolice. La sfârşitul săptămânii trecute, într-un raport preliminar dezvăluit de presă, Comisia Europeană şi-a exprimat îndoieli privind legalitatea repatrierilor operate de francezi.

O săptămână de dezbateri

Chestiunea romilor ar putea fi discutată azi, la Paris, la o reuniune selectă a miniştrilor de interne din Franţa, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Grecia, Canada şi SUA, la care au fost invitaţi oficiali ai preşedinţiei UE şi ai Comisiei Europene, dar nu şi din România sau Bulgaria.

Minisummitul oferă un nou motiv de critici la adresa guvernului francez. Parisul a sugerat că situaţia romilor nu se află pe agenda reuniunii, ministrul italian Roberto Maroni a declarat însă că problema va fi discutată. Îngrijorat că formatul întâlnirii nu respectă principiul cooperării din UE, liberalii din Parlamentul European (PE) au cerut Comisiei şi preşedinţiei belgiene a UE să-şi revizuiască decizia de a participa la reuniune.

Liberalii din PE nu sunt singurii îngrijoraţi de politica franceză. Socialiştii şi Verzii îi însoţesc într-un demers ce are drept scop condamnarea fermă a guvernului Sarkozy, în chestiunea expulzărilor. O dezbatere complicată pe această temă se anunţă marţi, în plenul PE, în condiţiile în care grupul popularilor europeni, familia politică a lui Nicolas Sarkozy, a anunţat că se opune învinovăţirii Franţei.