Religie şi politică: Se doreşte o Rusie puternică pentru a ECHILIBRA influenţa Occidentului

În Europa occidentală creştinismul îşi pierde din ce în ce mai mult legătura cu identitatea naţională. Aceasta s-a întâmplat din pricina forţei explozive a ţărilor protestante, fenomen întâlnit şi la catolici. Astăzi, doar 23% dintre francezi şi 30% dintre germani consideră religia creştină un important element al identităţii naţionale. Cu alte cuvinte creştinismul pierde teren.

Pierderea rolului religiei ca factor unificator nu e doar o problemă sociologică sau istorico-filosofică, ci are profunde recidive şi din punct de vedere geopolitic: relaţiile, echilibrele de forţă, dinamicile regionale, procesele decizionale, nu mai au  în identitatea religioasă (creştină) un fundament.

Un alt fel de creştinism

Şi totuşi există un alt creştinism într-o parte a Europei care dezvăluie încă o forţă geopolitică capabilă de a da formă sensului de  apartenenţă la o naţiune şi o comunitate: creştinismul ortodox. O recentă cercetare Pew Research în ţările din Europa Centrală şi de Est, deomonstrează că naţiunile cu majoritate ortodoxă consideră religia ca o parte importantă a identităţii individuale şi naţionale. Un fel de reacţie la represiunea şi ateismul de stat impuse de comunism.

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 are un trecut picant, inclusiv în televiziune. Război cu familia Piedone

După cum explică cercetătorii, ''în aceste ţări religia şi identitatea naţională sunt strâns legate''. Cercetarea a implicat 18 naţiuni dintre care 4 cu majoritate catolică (Polonia, Ungaria, Croaţia şi Armenia), 10 cu majoritate ortodoxă (Rusia, Ucraina, Grecia, România, Belarus, Moldova, Serbia, Bulgaria, Georgia) şi 4 ''mixte'' (Estonia, Letonia, Bosnia şi Cehia). Pentru cercetători, fenomenul reîntoarcerii la religie în ţările ortodoxe, odată căzute regimurile atee, ''e surprinzător''. În unele din acestea adeziunea la creştinism s-a dublat pur şi simplu: în 1991,doar 37% dintre ruşi se considerau ortodocşi, în timp ce azi cifra a crescut la 71%, în Ucraina s-a trecut de la 39 la 78% şi în Bulgaria de la 59 la 75%. În România cifra a rămas constantă, 80%.

Recidive geopolitice

În cercetare apare un aspect care are impresionante recidive geopolitice. În aproape toate ţările ortodoxe, majoritatea celor intervievaţi este favorabilă ''unei Rusii puternice pentru a echilibra influenţa Occidentului, să protejeze creştinii ortodocşi şi persoanele de etnie rusă care trăiesc în afara graniţelor''. Iar acest sentiment este răspândit şi în ţările care sunt în UE, Grecia şi Bulgaria. Doar în Ucraina şi România sentimentul anti-rus face abstracţie de apartenenţa comună religioasă şi un rol geopolitic al Rusiei este exclus.

Aceasta din cauze mai mult sau mai puţin recente. Armenia 83%, Serbia 80%, Belarus 76%, Grecia 70% sunt ţări unde sentimentul filorus este mai răspândit. Tendinţa se manifestă şi în recunoaşterea Patriarhului de la  Moscova ca autoritatea religioasă cea mai înaltă în ţările care nu au o biserică naţională, cu excepţia Greciei unde este recunoscută supremaţia Patriarhului de la Constantinopol.

Sentimentul religios în ţările Europei de Est, ortodoxă, este un aspect prea des subevaluat de decidenţii laicului Occident, scriu jurnaliştii de la Occhi della guerra. Dar cercetarea mai confirmă cât de mult determină acest sentiment simţul apartenenţei profunde şi înrădăcinate a oamenilor. Să izolezi Rusia ortodoxă şi celelalte ţări menţionate, din contextul european, să le marginalizezi, însemnă sa naşti o fractură mult mai mare în implicaţiile ei politice decât îşi imaginează elitele occidentale.