Dincolo de scandalurile politice și de convulsiile sindicale ce vizează mereu creșterile de salarii, politizarea învățământului și schimbările de directori și inspectori de după fiecare rundă de alegeri îi afectează și - sau mai ales - pe elevi. Unii rămân fără profesorul care se face director și încap ep mâna vreunui suplinitor necalificat, alții se trezesc cu profesorul schimbat la mijloc de an școlar. Politicienii, dincolo de faptul că se acuză reciproc de politizare, par foarte puțin dispuși să renunțe la „feudalismul clientelar” din inspectorate și școli. Iar societatea civilă are propuneri cel puțin utopice, costisitoare și cu eficiență greu de estimat.
Reforma în Educație este un pretext folosit de toate partidele pentru a-și impune oamenii în funcții de conducere, de la nivelul inspectoratelor școlare și până la cel al directorilor de școli. Odată la patru ani, după schimbarea puterii, România se confruntă cu un scandal în acest sistem.
Odată la patru ani, înlocuirea puterii politice atrage după sine o serie de schimbări în toate domeniile sistemului public. Sub diferite pretexte, cum ar fi reforma, depolitizarea, profesionalizarea, oamenii vechiului regim sunt înlocuiți cu cei ai puterii. Unul dintre cele mai afectate domenii este cel de Educație. Aici, schimbările au loc de sus până jos, de la nivel central până la ultima comună.
Primele vizate sunt inspectoratele școlare. Noua putere, indiferent că este vorba de PSD, PNL, PD etc., își instalează proprii oameni de partid la conducerea ISJ-urilor.
La rândul lor, inspectorii fac același lucru cu directorii de școli. Aceștia sunt numiți pe funcție cu delegație, pe termen determinat, pentru a fi mai ușor de controlat. Deși legea spune că ocuparea acestor posturi trebuie să se facă prin concurs, examenele sunt amânate periodic.
Schimbările generează scandaluri, materializate în revolte ale profesorilor, părinților și elevilor, acțiuni în instanță ale nemulțumiților și, nu în ultimul rând proteste ale opoziției.
Politicienii opoziției, care protestează acum, sunt aceeași care, în urmă cu patru ani, au făcut același lucru. Deși vorbesc de lege și cer respectarea ei, în opoziție, când ajung la guvernare, toate partidele uită de ea. Fără scrupule, calcă în picioare reglementările legale, la fel ca predecesorii.
Reforma în Educație după Funeriu: corp de manageri educaționali
Funeriu a încercat, pe când era ministru, să condiționeze participarea la concursurile de directori de îndeplinirea unor criterii profesionale.
Fostul ministru a propus înființarea unui corp de experți în management educațional dintre care să fie recrutați directorii de școli.
„Prin legea 1/2011 am condiționat înscrierea la concursul de director de «membership» în «corpul naţional de experţi în management educational». (…) Ulterior, prin ordin al ministrului, emis în baza Legii 1 (OMECTS nr. 5549/6.10.2011), am dispus ca cei care îndeplinesc criterii de calitate relevante să fie incluși în corpul experților, să beneficieze de formări relevante din fonduri europene (pusesem deoparte vreo 10 milioane de euro pentru asta) pentru ca mai apoi să aibă calitatea necesară pentru a conduce o școală”, a explicat Daniel Funeriu.
Concursuri organizate la nivelul școlilor
Funeriu consideră că este imposibil să controlezi modul de desfășurare pentru mii de examene. În schimb, prin impunerea unui set de criterii clare, te poți asigura că participanții sunt oameni de calitate. În opinia sa, organizarea concursurilor de către consiliile de administrație ale școlilor ar reduce foarte mult riscul de politizare a funcției.
„Am evitat ca politicul să impună directorul de sus în jos, pe verticala de putere ministru-inspector școlar general, legiferând organizarea concursului pentru director de jos în sus, de către consiliul de administrație al școlii. Din acest organism fac parte profesori (6 din 13 membri), reprezentanții părinților (3 din 13 membri) și ai primăriei (1 din 13 numit de primar și 3 din 13 numiți de Consiliul Local).
E limpede că într-o asemenea compoziție în care toți cei interesați sunt reprezentați, e aproape imposibil de impus un director pe criterii politice”, a mai explicat fostul ministru.
Reprezentantul PNL despre reforma în Educație
Pentru că, în practică, lucrurile nu stau întotdeauna astfel, după cum reiese din cele relatate de deputatul PNL Alexandru Muraru. Acesta este vicepreședinte al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților:
„În primul rând, schimbarea guvernării nu a venit «la pachet» și cu o politică de schimbare a directorilor de școli. Pe 9 ianuarie a expirat mandatul de 4 ani a peste 8.000 de directori de școli. Cele mai multe mandate au fost prelungite, cum e și firesc în mijloc de an școlar, dar aproape 1.000 de directori au fost înlocuiți din cele mai variate motive sau pretexte”.
Potrivit spuselor sale, Legea Educatiei Naționale, prevede posibilitatea numirii temporare a unui director de școală în momentul vacantării postului. Alexandru Muraru spune că acest atribut revine Consiliului de Administrație al școlii.
„Chiar la Iași, în circumscripția în care am fost ales, am văzut cum un fost deputat PSD a fost «răsplătit» cu un post de director de școală. Aceasta după ce la alegerile parlamentare nu s-a mai reales. Numirea s-a făcut într-un mod arbitrar, netransparent, lucruri pe care mi le-au semnalat profesori din Iași”, a precizat deputatul.
PNL promite depolitizare
Alexandru Muraru (foto: CDEP) a precizat că actuala coaliție de guvernare intenționează să elimine acest cerc vicios „al feudalismului clientelelar”. Astfel, se propune adoptarea unor măsuri menite să pună capăt înlocuirilor pe criterii politice în funcțiile din Educație.
Deputatul Alexandru Muraru susține că prevederile din Legea Educației Naționale cu privire la managementul școlilor vor fi modificate.
„Managerul sau directorul școlii trebuie să devină acea persoană echipată cu un set complex de competențe în management organizațional, recrutarea, selecția și managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare și logistice, comunicare organizațională și relațională, managementul conflictelor și nu numai”, a explicat deputatul.
Directorii vor alege între cariera didactică și directorat
El a precizat că viitoare lege a educației va face distincție între funcția de management a școlii și cea didactică. Directorii/profesorii care au ajuns la conducerea școlilor prin concurs vor trebui să opteze pentru una dintre funcții. Tranziția se va face gradual, iar profesorii care ocupă funcții de management vor putea avea postul didactic rezervat pe durata exercitării mandatului.
Vicepreședintele Comisiei de învățământ a mai spus că fiecare manager va avea responsabilitatea organizării concursurilor de selecție a cadrelor didactice. Concursurile vor fi organizate la nivelul fiecărei școli. În organizare vor fi implicate administrația locală, părinții, asociațiile de elevi, sindicatele și sectorul privat.
„Prin aceasta dorim regândirea managementului resurselor umane, prin creșterea implicării managementului școlar și prin corelarea cu procesul de creștere a autonomiei în dezvoltarea curriculară”, a mai spus deputatul liberal.
Reforma în educație după un pact politic
Din opoziție, situația se vede diferit. Senatorul Vasile Dîncu, membru în Comisia de învățământ din Senat consideră că nu este nevoie de alte reglementări în domeniul numirii inspectorilor școlari și directorilor de școli.
„Această situație este reglementată, nu mai avem de ce să o reglementăm. Dacă vom continua să politizăm de fiecare dată, indiferent de lege, atunci nu există altă soluție decât să schimbăm țara. Personal cred că trebuie respectată legea care este în vigoare”, a spus Vasile Dîncu.
În opinia senatorului, dacă se dorește rezolvarea crizei din sistemul educațional, clasa politică ar trebui să se pună de acord pe această temă. Specialiștii partidelor ar trebui să lucreze împreună la elaborarea unei legi comune care să fie aplicată de toată lumea.
„Ar trebui un pact pentru Educatie. A fost semnat unul în 2008, dar nu s-a respectat foarte mult. Acum ar trebui refăcut acest pact, asumat de toate partidele și pus în aplicare. Mai ales că președintele si-a luat ca unic proiect al lui «România Educată»”. Din păcate, în afara unor simpozioane nu s-a făcut nimic concret pe acest proiect”, a spus Vasile Dîncu.
În acest context, Vasile Dîncu susține că un pact pe educație ar trebui să beneficieze și de susținerea președintelui Iohannis.
„Ar trebui să facem niște modificări la Legea învățământului cu care să fim toți de acord. Iar apoi să ne asumăm că nu o vom schimba și că o vom respecta. Altă soluție nu există, după părerea mea”, a mai spus senatorul PSD.
Cum se poate rezolva situația directorilor
Pe de altă parte, Vasile Dîncu spune că situația numirii directorilor de școli pe perioadă determinată ar putea fi evitată. Pentru aceasta ar trebui interzis interimatul prin lege.
Așa ar exista obligativitatea organizării concursurilor imediat și ar fi evitate abuzurile. În plus, senatorul spune că în mod normal concursurile pentru directorii de școli ar trebui organizate de consiliile locale.
„Ar trebui ca legea să nu permită interimatul. Pentru că aceste interimate, de la un concurs la altul, pot să dureze ani de zile. Și aici există o portiță prin care puterea comite abuzuri. Nu o să avem școală și învățământ serios dacă mergem în continuare cu numiri. Ar trebui, în acest moment, să mergem mai departe cu descentralizarea. Iar descentralizarea școlilor presupune că aceste concursuri trebuie să se facă la nivelul Consiliului Local, al primăriei. Aceasta ar fi normalitatea si este exact soluția de care vorbim”, a precizat Vasile Dîncu.
Legea actuală să fie respectată
Alte voci din sistemul de Educație susțin că nu este nevoie de nici o schimbare legislativă. Lucrurile s-ar rezolva simplu dacă legea s-ar aplica așa cum este. Este cazul rectorului SNSPA, Remus Pricopie, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta.
„Poziția mea este cât se poate de clară, deja exprimată în public, de mai multe ori. Este ilegal și imoral ceea ce face ministrul Educației. Satisfacerea clientelei de partid nu are nimic în comun cu interesul educațional al elevului. Rezolvarea acestei situații este simplă: să se respecte legea. Sistemul actual este echilibrat, din păcate însă nu este respectat”, a declarat Remus Pricopie pentru Evenimentul Zilei.
Reforma în educație în viziunea societății civile
Expertul educațional Corina Atanasiu, președintele Federației părinților și aparținătorilor legali din România, nu vede nicio deosebire între PNL și PSD. Ea a apreciat că ceea ce a făcut PNL în aceste zile, numind directori de școli interimari, este la fel cu ceea ce a făcut PSD înainte.
„Zilelele acestea, în județele unde PNL are inspectorii școlari generali, se fac tot felul de pseudo-concursuri de schimbare a directorilor de școli. În unele județe, filialele PNL locale au început deja să negocieze pozițiile de directori de școli. Această situație este de neacceptat.
Nu este ok nici că PNL a schimbat inspectorii imediat ce a preluat guvernarea, cu atât mai mult că pune directori cu mâna, pe algoritmi și pe înțelegeri. Nu acesta este răspunsul. Nu așa depolitizăm școlile, făcând exact ca PSD. Putem aștepta până în vară ca să organizăm concursuri riguroase”, a explicat Corina Atanasiu.
Situația este gravă deoarece au loc schimbări, la nivelul școlilor, în mijlocul anului școlar, ceea ce afectează elevii. Corina Atanasiu susține că directorii trebuiau lăsați în funcție până la finalul anului școlar, când ar fi urmat să fie organizate concursuri.
„Directorul care iese își ia orele înapoi și lasă un suplinitor fără normă. Directorul care intră își lasă o mare parte a orelor… În vreo mie de unități școlare se dau peste cap orarele, nu se fac ore pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă până se reașează normele…
În spatele orelor sunt copii care vor mai pierde în plus față de cât au pierdut cu COVID-19. Haideți să nu ne vindem ieftin. Dacă suntem numiți acum fără un concurs real, suntem controlabili. Oricare dintre cadrele didactice care este pregătit pentru o funcție de director de școală, va face față unui concurs, după încheierea anului școlar”.
Idei și utopii. Directorii să fie selectați dintr-un corp special
Corina Atanasiu a mai precizat că în viitor, Legea educației ar trebui modificată pentru ca fiecare director de școală să fie selectat din Corpul Național al Managerilor Educaționali.
Din această structură ar trebui să facă parte persoane cu competențe manageriale, care au obținut o calificare în management educațional. Iar acestea ar putea proveni din orice domeniu, nu doar din rândul profesorilor.
Potrivit Corinei Atanasiu, în acest sens, trebuie modificate și criteriile după care sunt selectați directorii de școli. Acestea trebuie stabilite foarte clar, pentru ca la conducerea școlilor să ajungă oameni pregătiți în administrare:
„Criteriile de desemnare a directorilor de școli țin mai mult de performanțele pe care le obțin în cariera didactică. Or, el este administrator de resurse și mă interesează mai puțin cât de bun este ca profesor. Aș prefera, de exemplu, să am în fruntea școlii, un manager dintr-o multinațională care se pricepe la administrarea unei firme”.
La dispoziția ministerului
„Tocmai aceasta este problema majoră a învățământului românesc. Există școli cu probleme, care nu performează, unde sunt oameni slab pregătiți. Trebuie să găsim o soluție să rezolvăm și această situație, să aduce oameni competenți și acolo”, a precizat expertul educațional.
Este evident că legea este insuficient de puternică încât să rezolve situația din Educație. Toată lumea, în special clasa politică, vorbește despre necesitatea respectării sale, însă toți îi ignoră prevederile când ajung la putere. La fiecare patru ani se găsesc motive pentru ca reglementările legale să fie ocolite, iar partidele să-și promoveze politrucii.
Și atunci, dacă actualele prevederi sunt ignorate, probabil că trebuie să se schimbe ceva. Educația are nevoie de o reformă, se vede din rezultatele slabe ale elevilor români”.
Ceea ce această propunere nu ia în calcul este că, la corpurile profesionale închise, precum cele din armată, poliție sau justiție, nimeni nu rămâne șomer, statul asigurându-i unei astfel de persoane veniturile și pe perioadele în care nu deține o funcție.
Reforma în Educație: Să revoluționăm, dar să schimbăm mai puțin
Așadar, politicienii, experții în educație, societatea civilă sunt de acord că trebuie regândit sistemul în întregul său, inclusiv mecanismul de ocupare a funcțiilor.
Dar cât de bine sunt pregătiți, cât de mult au interesul să facă reformă și, mai ales, să o ducă la bun sfârșit? Până unde sunt dispuși să meargă cu reformarea sistemului de educație, astfel încât să elimine orice „șopârlă” care duce la politizare?
Rămâne de văzut. Cert este că nu ne mai permitem încă un experiment eșuat, pe seama elevilor. Aceștia sunt, deja afectați de modul în care s-a derulat procesul educațional în vremuri de pandemie.