Soarta mineritului este discutată zilele acestea la CJ Alba. Edilii vor referendum pe 9 decembrie, politicienii se mai gândesc
În timp ce liderii politici din Consiliul Judeţean Alba nu au luat nicio decizie până în prezent, iar mai marii de la Bucureşti nu spun nici da, nici ba dezvoltării mineritului în Munţii Apuseni, edilii din 35 de localităţi vor să facă referendum local pentru a stabili cum se va dezvolta zona . "De peste 10 ani nu ştim ce să facem: să depunem proiecte de dezvoltare a zonei în domeniul turistic, să facem canalizare sau să ne concentrăm pe dezvoltarea industrială", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Alba-Iulia, Ion Dumitrel. Astfel, primarii au depus la CJ Alba un memoriu în care au cerut ca pe 9 decembrie 2012, odată cu alegerile parlamentare, să se organizeze un referendum regional privind exploatarea zăcămintelor din Munţii Apuseni. "La noi, mai mult de jumătate din populaţia activă nu mai are dreptul nici măcar la ajutorul de şomaj. Am încercat să promovăm turismul în zonă opt ani, de agricultură nici nu se poate pune problema", a explicat edilul din Abrud, Nicolae Simina. "Guvernul anunţă doar şomeri mineri, dar nimic în loc" Cert este că mineritul din Munţii Apuseni este foarte aproape de a dispărea, după mai bine de 2.000 de ani. Exploatarea minieră de la Roşia Poieni, singura unitate minieră care mai funcţiona, ar putea fi închisă definitiv. Simina a explicat că dacă se va organiza referendumul, oamenii din cele 35 de localităţi vor răspunde la întrebarea: "Sunteţi pentru dezvoltarea, modernizarea şi relansarea mineritului în munţii Apuseni?". "Noi vrem odată cu alegerile parlamentare, pentru că aşa economisim bani. Facem referendum pentru mineritul din Apuseni, nu pentru un proiect anume. Aşa cum la mare se face turism- şi nu minerit, la noi în zonă există un istoric în minerit", a adăugat edilul Abrudului. În opinia preşedintelui CJ Alba, mai marii de la Bucureşti ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte relansarea mineritului. "În zona Munţilor Apuseni, copiii nu au viitor. Minele s-au închis, iar guvernanţii au anunţat numai câţi mineri au fost trimişi acasă şi nimic în loc. Păi, ce să facă aici oamenii?", se întreabă Dumitrel. Potrivit acestuia, ideea referendumului este agreată de liderii din Consiliul Judeţean, însă data nu a fost bătută încă în cuie. Motivul: pe linie politică nu se vrea asocierea mineritului cu alegerile parlamentare. Numai că, toţi cei 35 de edili sunt de părere că organizarea unui alt referendum, în condiţiile în care au avut loc alegerile locale, referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi vor avea loc alegerile parlamentare, ar fi greu de suportat din bugetele locale. Iar o decizie în ceea ce priveşte zona nu mai poate fi amânată. 5.500 de mineri ar urma să intre în şomaj tehnic în următoarea perioadă. Alte câteva mii stau acasă de ani buni din cauza minelor închise 24 de miliarde USD ar urma să intre în economia României, numai de pe urma proiectului de la Roşia Montană. Locuri de muncă în stand-by Primarii spun că nu trebuie să se facă un minerit doar de dragul locului de muncă, ci unul "inteligent", în care să câştige omul, statul şi investitorul. "Este păcat să nu exploatăm acum, când tona de aur şi de cupru a ajuns la preţuri record. Economia este la pământ, oamenii nu au locuri de muncă, iar zona este moartă, deci nu ştiu de ce nu iau o decizie", spune primarul din Abrud. Proiectele miniere care aşteaptă decizia statului sunt cele de la Roşia Montană şi de la Certej. Primul proiect a produs deja 500 de locuri de muncă, iar pe timpul derulării lui se vor mai dezvolta alte 6.000 de job-uri directe şi indirecte în faza de construcţie a minei, potrivit datelor investitorilor. CITIŢI ŞI:
- Primarii din 35 de localităţi cer referedum pentru proiectul minier Roşia Montană. Decizia va fi luată săptămâna viitoare