Chiar dacă materia primă s-a scumpit, producători români de îmbrăcăminte nu vor majora preţurile în lunile următoare.
Cotaţiile la bumbac au atins maximul istoric de 2,66 de dolari pe kilogram pe bursa de la New York, pe fondul investiţiilor speculative realizate de fondurile de profil. În ultimele 3 luni preţurile s-au majorat treptat de la 1,62 de dolari pe kilogram, în contextul în care catastrofele naturale au diminuat drastic producţia din Pakistan, India şi China.
După vârful de la finalul săptămânii trecute, preţurile s-au redus simţitor până la închiderea şedinţei de tranzacţionare, însă analiştii se aşteaptă ca acestea să crească din nou, dacă cel mai mare consumator din lume, China, va profita de situaţie pentru a-şi reface stocurile.
Totuşi, scumpirea materiei prime nu va avea efecte imediate asupra pieţei interne, deoarece românii nu mai au bani şi pentru a-şi cumpăra haine.
''Nu cred că hainele se vor scumpi, mai ales în ceea ce îi priveşte pe producătorii români, pentru că oamenii nu îşi mai permit să cumpere articole vestimentare. Există o supraproducţie în domeniu, deoarece consumul de haine nu este o prioritate", ne-a declarat preşedinta asociaţiilor patronale din domeniul textile, FEPAIUS, Maria Grapini.
Anul acesta, consumul de haine s-a redus cu circa 40%. Cea mai drastic scădere a vânzărilor au resimţit-o producătorii români. Aceasta, în condiţiile în care consumatorii, care au tot mai puţini bani disponibili pentru haine, se orientează către produsele ieftine, de o calitate îndoielnică. Aşa se explică şi avalanşa de magazine de tipul ''totul la 10-12 lei", care atrag clienţii în detrimental unităţilor care comercializează marfă de calitate.
''Am vizitat magazinul unui producător român, care se ocupă şi de creaţia hainelor pe care le vinde. El stătea cu marfa în raft, iar la magazinul de alături lumea se îngrămădea să cumpere haine la 10 lei", ne-a povestit Maria Grapini.
Mult, ieftin şi prost
Preşedinta FEPAIUS spune că o mare parte din vină pentru calitatea proastă a produselor de pe piaţa internă revine comercianţilor şi autorităţilor. Ajunşi în China, unul dintre principalii furnizori de haine pentru România, comercianţii nu se orientează către produsele de calitate, ci către marfa cea mai ieftină.
''China produce şi marfă de calitate. Problema este la comerciant, care caută să aducă cea mai ieftină marfă'', ne-a precizat Maria Grapini.
Odată intrată în ţară, marfa nu este urmărită de autorităţi şi o bună parte se pierde în economia subterană.
Numeroşi comercianţi îşi vând produsele pe trotuare sau fără să le înregistreze în gestiune, iar angajaţii lor lucrează la negru. Dacă autorităţile ar fi interesate de traseul pe care îl urmează marfa de la intrarea în ţară şi până la consumatorul final, ar putea diminua considerabil evaziunea fiscală, a adăugat Maria Grapini.