Tablete electronice cadou, taxe mici pentru rude şi pentru cei de peste 40 de ani - aşa îşi ademenesc facultăţile candidaţii.
In criză de studenţi, universităţile private nu duc lipsă de idei. Rămâne de văzut dacă cele mai năstruşnice metode vor da roade până la începutul anului universitar. Cu o găselniţă atrăgătoare a venit Universitatea "Mihail Kogălniceanu" din Iaşi care mai are pentru această sesiune de înscrieri 250 de locuri la Drept şi 100 de locuri la Comunicare şi Relaţii Publice. Pentru că taxa este destul de piperată, între 2.100 şi 2.200 lei, universitatea vine cu o ofertă inedită:"În limita celor 100 de locuri de la Comunicare şi Relaţii Publice, oferim fiecărui student câte o tabletă electronică", a spus Genoveva Vrabie, rectorul universităţii. Astfel, tinerii vor primi tableta după ce vor fi declaraţi admişi, vor încheia contractul de studiu şi vor vira prima rată din taxa de şcolarizare, adică 900 de lei. "Studentul va avea în folosinţă această tabletă, ca material didactic, pe care va avea şi toate suporturile de curs. La finalizarea studiilor, va rămâne în posesia ei", precizează rectorul. Avantajul soacrei: plăteşte taxa la jumătate Încă de acum trei ani, când a observat cum candidaţii se împuţinează, Nicolae Georgescu, rectorul Universităţii Alma Mater din Sibiu, a introdus o serie de reduceri pentru cei ce depăşesc vârsta de 40 de ani sau care îşi înscriu şi rudele la facultate. Astfel, în funcţie de vârstă, reducerile sunt de 50% pentru cei de peste 50 de ani, 40% pentru cei de peste 40 de ani. Taxe la jumătate plătesc şi soacrele studenţilor. La înscriere, ele trebuie să-şi dovedească statutul de soacră a unui student al facultăţii. Rudele de sânge nu beneficiază însă decât de o reducere de 15%. "Cam jumătate dintre studenţii noştri se încadrează în categoria de vârstă de peste 30 de ani. Aceştia însă sunt foarte conştincioşi, se pregătesc pentru examene şi vin la cursuri. La finalul anului, când am acordat diplome de excelenţă, cei mai mulţi erau studenţi mai în vârstă", a explicat rectorul universităţii. Universitatea mai vine cu o ofertă: romii din Sibiu pot învăţa gratis. "În fiecare an se înscriu cam 15, şi apucă să termine facultatea cam 6-7. E foarte important că reuşesc să termine. Mulţi ajung să îşi facă mutaţie din alte judeţe doar ca să îi primesc la faculate. Vor să mă păcălească, dar mă las minţit pentru că îmi place, în cazul de faţă", mai spune Nicolae Georgescu. Taxele, reduse cu 700 de lei În cele mai multe universităţi private se simt deja problemele financiare. Rectorii fac strategii şi speră ca de la anul lucrurile să se schimbe. "La nivel de licenţă, faţă de anul trecut, s-au înscris cu 30%-40% mai puţini elevi. Sperăm că lipsa studenţilor nu va genera un dezechilibru financiar, cel puţin nu pe termen lung. Este posibil ca anul viitor elevii să se pună mai serios pe învăţat şi să avem parte de o rată de promovare similară anilor trecuţi, implicit un număr mai mare de studenţi", a spus Andrei Paras chi vescu, profesor din comisia de înscriere la Universitatea George Bacovia din Bacău. Aici, taxele au fost reduse cu 700 de lei pentru atragerea studenţilor. Doar 30% din locuri, ocupate Nici Universitatea Ecologică "Traian" din Deva nu stă mai bine. Dacă în trecut universitatea se baza pe tinerii care nu îşi permiteau să plece de acasă pentru a studia în marile centre universitare, acum a rămas fără candidaţi. Doar jumătate dintre elevii hunedoreni au luat Bac-ul. "Situaţia este dezastruoasă. Anul trecut am reuşit să ne ocupăm cam 60 - 70% din locurile disponibile. În toamna aceasta, mă aştept să ne ocupăm 30 - 40% din locuri", spune îngrijorat rectorul Sigismund Duma. (A contribuit departamentul Corespondenţi) "În limita celor 100 de locuri oferim fiecărui student câte o tabletă electronică" GENOVEVA VRABIE, Rectorul Universităţii "Mihail Kogălniceanu" din Iaşi OPORTUNITATE Puzderie de locuri bugetate la universităţile de stat din toată ţara Sistemul de învăţământ se confruntă cu cea mai gravă criză înregistrată după 1989 la examenul de Bacalaureat. Criza de studenţi va duce la destabilizarea instituţiilor, concedieri ale cadrelor didactice şi reducerea salariilor. Nu doar universităţile private stau pe marginea prăpastiei, ci şi instituţiile de învăţământ superior de stat. Multe dintre ele vor rămâne cu locurile neocupate, în special cele cu taxă, ceea ce presupune goluri mari în bugete. La Universitatea Politehnică din Timişoara, o treime din locuri au rămas neocupate după sesiunea din vară. "Este o situaţie fără precedent", se plânge rectorul Nicolae Robu. Unii rectori au preconizat din timp dezastrul de la BAC În schimb, Universitatea de Vest se laudă cu absolut toate locurile ocupate (2.700, din care 2.000 bugetate). Asta şi pentru că, preventiv, având în vedere numărul picaţilor la Bacalaureat, conducerea a redus de la 1.300 la 700 numărul celor cu taxă. "Practic, nu ne afectează în mod expres dezastrul de la Bacalaureat, UVT este bine integrată în sistem, şi căutată de tineri din toată ţara", spune rectorul Ioan Talpoş. Noroc cu studenţii străini, care plătesc taxe mai mari La Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, spre deosebire de anii trecuţi când bătaia era mare şi locurile ocupate la concurenţă straşnică, acum sunt libere 62 de locuri la medicină dentară. "Chiar dacă rămân neocupate, nu ne îngrijorăm, avem mulţi studenţi cu plată din străinătate, mai ales din alte ţări decât cele UE, iar unitatea de învăţământ stă foarte bine la capitolul autofinanţare", a declarat rectorul Ştefan Drăgulescu. Campanii în presă şi actualizarea site-ului Oferta este generoasă şi în Suceava. La Universitatea "Ştefan cel Mare", cu excepţia Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport şi a Facultăţii de Ştiinţele Educaţiei unde s-au ocupat toate locuri la zi, toate celelalte facultăţi îşi mai aşteaptă încă studenţii. Locuri libere mai sunt şi la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi: 1.004 locuri la buget şi 797 cu taxă. Cu toate astea, Ioan Giurmă, rectorul instituţiei, susţine că nu va face nimic special pentru atragerea studenţilor, ci doar o campanie de informare în presă şi actualizarea permanentă a informaţiilor de pe site. "Am constatat că tinerii se îndreaptă iarăşi spre facultăţile cu profil tehnic", se declară mulţumit rectorul. (A contribuit departamentul Corespondenţi) 17.778 de elevi au reuşit să treacă BAC-ul la sesiunea august-septembrie. Pentru ei, facultăţile de stat mai au încă o mulţime de locuri libere, atât cu taxă cât şi bugetate CIFRE HALUCINANTE LA BAC Mehedinţi, judeţ al geniilor? În judeţul Mehedinţi, rata de promovare înregistrată în cea dea doua sesiune a Bacalaureatului a fost de aproape 53%, de trei ori mai mare decât în restul judeţelor. O cifră halucinantă, în condiţiile în care în restul judeţelor statisticile sunt mult mai proaste: Cluj - 20,62, Suceava - 36,31, Iaşi - 18,84, Bucureşti - 15,93%. În prima sesiune de Bacalaureat din acest an, acelaşi judeţ a înregistrat o rată de promovare de doar 28,16%, mult sub media naţională de 44,47%. Explicaţiile inspectorului "După sesiunea din vară, am făcut pregătiri peste tot, i-am pistonat toată vara să înveţe şi i-am ameninţat că această sesiune va fi la fel de serioasă ca cea din vară. Elevii au venit la meditaţii, au învăţat, şi aşa se explică rezultatele", a spus Emil Mirică, inspectorul şcolar general din Mehedinţi. Nu este prima oară când în Mehedinţi se obţin rezultate astronomice: în 2009, când nu fuseseră introduse măsuri atât de drastice la Bacalaureat, mehedinţenii au luat în proporţie de 99% Bacalaureatul. A fost la fel şi la evaluarea naţională "Nu e prima dată când avem astfel de rezultate, nu înţeleg de unde atâta interes acum. Puteţi crede ce vreţi, dar acestea sunt cifrele şi ele sunt reale", a mai spus inspectorul şcolar. El a precizat că examenele au fost organizate corect, că toate sălile au fost monitorizate şi că trei reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei au supravegheat desfăşurarea probelor Rezultate spectaculoase au fost obţinute în acest an, în Mehedinţi, şi la evaluarea naţională. Judeţul a fost în top, cu o promovare de 90,5%. Reuşita la nivel naţional Conform centralizării realizate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, procentul elevilor care au promovat examenul, raportat la numărul de candidaţi înscrişi, este de 16,06%. În această sesiune s-au înscris 110.708 candidaţi. Dintre aceştia, s-au prezentat 91.060 de candidaţi, 410 elevi fiind eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. "Nu este prima dată când avem astfel de rezultate, nu înţeleg de unde atâta interes acum. Puteţi crede ce vreţi, dar cifrele sunt reale." EMIL MIRICĂ, inspector şcolar general în judeţul Mehedinţi STATISTICI Cele mai multe note, între 6 şi 7. Niciun 10 Datele oficiale ale Ministerului Educaţiei arată că procentul elevilor care au reuşit la sesiunea de toamnă a examenului Bacalaureat este de 19,52 %, raportat la numărul de candidaţi prezenţi, în timp ce procentul elevilor care au reuşit la examenul de bacalaureat raportat la numărul de candidaţi înscrişi este de 16,06%. Rezultatele candidaţilor, pe tranşe de note, sunt următoarele: 14.527 de candidaţi au obţinut medii între 6 şi 6,99; 2889 de candidaţi au obţinut medii între 7 şi 7,99; 352 de candidaţi au obţinut medii între 8 şi 8,99; 10 candidaţi au obţinut medii între 9 şi 9,99. Precizăm că niciun candidat nu a obţinut media 10. SPERANŢĂ Mii de contestaţii au fost depuse în toată ţara Astăzi este ultima zi în care se recorectează lucrările candidaţilor care au depus contestaţie la cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat. Rezultatele finale se vor afişa în 7 septembrie. S-au înregistrat mii de contestaţii în toată ţara, iar soluţionarea favorabilă a acestora este ultima şansă pe care o mai au cei picaţi pentru a prinde un loc la facultate. Cele mai multe solicitări de recorectare au fost înregistrate în Bucureşti, peste 4.000. Şi în ţară secretariatele au fost luate cu asalt de contestatari. În Timiş şi Braşov s-au înregistrat câte 700 de astfel de solicitări, iar în Cluj, Bihor şi Hunedoara- câte 500. Elevii care au cerut ca lucrările lor să fie recorectate trebuie să ştie că diferenţele mici de punctaj nu duc la nicio modificare. Astfel, pentru ca nota să se schimbe în urma contestaţiei, trebuie ca diferenţa între nota iniţială şi cea de la recorectare să fie de cel puţin 0,50 de puncte. Altfel, nota definitivă este cea iniţială. O situaţie aparte o constituie lucrările de 4.50-4.99, inclusiv notele de 4.50 şi 4.99, sau o notă cel puţin egală cu 9,50. În cazul acestora, nota definitivă este cea acordată de către comisia de contestaţii. Modificarea punctajului nu se face exclusiv în beneficiul candidatului. Dacă profesorul corector constată că lucrarea merita o notă cu cel puţin 50 de sutimi mai mică, o poate modifica.
- Băiatul care s-a sinucis după ce a picat BAC-ul era printre cei mai buni din clasă
- BAC 2011: Cum se explică procentul uriaş de promovare din Mehedinţi
- Rezultate BAC 2011, sesiunea de toamnă. Peste 7.000 de elevi au depus contestaţii