Nu se vor mai difuza spoturi adresate direct puştilor sau care-i îndeamnă să-şi hărţuiască părinţii pentru a le cumpăra ceva.
Copiii cântă în cor că nu vor să vadă în sandviciuri decât cutare salam, schimbă sortimente de brânză topită, fetiţele folosesc farduri - toate se întâmplă în reclame TV. Publicitatea care îi îmbie pe copii să cumpere sau să-şi hărţuiască în acest scop părinţii va fi interzisă în toate statele Uniunii Europene. Măsura, care face parte dintr-un set întocmit de Comisia Europeană şi publicat în această săptămână, se referă atât la mijloacele clasice de informare - radio şi TV -, cât şi la internet. Toate ţările Uniunii sunt obligate să adopte legi naţionale care să corespundă prevederilor directivei. România face parte - alături de Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia şi Spania - dintre ţările europene care nu au luat măsuri în acest sens, riscând să fie acţionată în justiţie. Asta în timp ce Suedia a interzis de mai multă vreme publicitatea directă către copii mai mici de 12 ani, în Grecia s-a renunţat la publicitatea pentru jucării după ora 22.00, iar Danemarca şi Belgia au prevă zut şi ele măsuri drastice în domeniu. Copiii ajung de multe ori momeală pentru consumul de produse de proastă calitate. Părinţii sunt prinşi în jocul - de cele mai multe ori subtil - al publicitarilor: cei care cumpără la rugăminţile micuţilor îi expun pe aceştia la riscuri, cei care sunt destul de tari să nu o facă sunt insensibili. Publicitar: „În România sunt cazuri izolate“ Comisarul european pentru protecţia consumatorilor, bulgăroaica Meglena Kuneva, spune că noul set de măsuri este unul dintre cele mai dure la nivel european, dar este mai mult decât binevenit: „Pe piaţa unică europeană nu-şi au locul comercianţi care constrâng, intimidează sau induc în eroare consumatorii, în special în perioada Sărbătorilor de Iarnă, perioada anului în care se fac cele mai multe cumpărături“. Impactul noilor reglementări nu va fi însă prea mare pe piaţa din România, consideră Răzvan Căpănescu, director de creaţie la agenţia Publicis, care are în portofoliu mărci precum Hochland, Nestle sau Fulga. „Noi nu avem ca public copiii. Prin înţelegerile cu clienţii noştri, nu targetăm sub 20 de ani. În România, sunt cazuri izolate, nu sunt nicidecum simptomatice“, precizează Căpănescu. El arată că, deşi există reclame în care apar copii, nu li se adresează acestora. Spoturile vor suferi în schimb „cosmetizări“. Fără restricţii în SUA: jucării şi dulciuri de miliarde Un studiu publicat în urmă cu un an de revista Academiei Americane de Pediatrie arată că minorii sunt expuşi la aproximativ 40.000 de reclame numai la televizor. Creatorii de publicitate îşi direcţionează mesajele către vârste tot mai mici pentru a crea preferinţe legate de anumite mărci. Bombardamentului mediatic i se adaugă promovarea directă a produselor în şcoli sau în alte locuri frecventate de adolescenţi şi copii. Potrivit sursei citate, adolescenţii americani cheltuiesc 155 de miliarde de dolari anual, copiii sub 12 ani contribuie şi ei cu 25 de miliarde, iar ambele categorii influenţează cumpărături de alte 200 de miliarde realizate de părinţi. REGLEMENTARE
Directiva trebuie aplicată în doi ani
România ar fi putut avea deja măsurile pentru protejarea copiilor, însă proiectul de lege a audiovizualului s-a împotmolit la Senat. Modificările au fost discutate împreună cu asociaţiile care apără interesele publicitarilor, precizează Ioan Onisei, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).
„Ţările europene sunt obligate să adopte prevederile directivei modificate într-un termen de doi ani. Noi avem nişte modificări la codul de reglementare în domeniul audiovizual, mai cu seamă la tipul de reclamă pentru produse care sunt adresate copiilor. Vom găsi o formulă unanim acceptabilă, care să-i protejeze mai mult decât până acum pe copii de reclame care sunt înşelătoare“, declară el.
Normele vor fi adaptate specificului românesc, a mai spus Onisei. CNA va lucra la noul proiect împreună cu Ministerul Culturii şi Cultelor, iar după avizarea ministerelor de resort, îl va propune spre aprobare guvernului. Ultimul pas este votul parlamentului.