Două proiecte de lege susţinute de Partidul Regiunilor, aflat la putere în Ucraina, au stârnit îngrijorare în sânul comunităţii româneşti din ţara vecină. Primele semnale de alarmă deja s-au tras deja: există riscul ca, în urma recensământului de anul viitor, să se constate diminuarea drastică a numărului vorbitorilor de limbă română.
Este vorba despre un proiect de lege prin care limba română ar putea obţine acelaşi statut cu cea ucraineană în regiunile unde românii reprezintă minimum 10% din populaţia totală, precum şi despre proiectul legii recensământului.
Prezentă la Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizat recent, la Cernăuţi, de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, în parteneriat cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a atras atenţia asupra unei posibile capcane pentru limba română. "Se recomandă să se întrebe nu de ce naţionalitate eşti, care este limba ta maternă, ci care este limba pe care o folosesti. Prin urmare, foarte mulţi vor declara limba rusă sau limba ucraineană. Intelectualitatea de la oraşe va declara ucraineana, pentru că intelectualii folosesc la serviciu limba ucraineană. Noi, la universitate, când ieşim de la lecţii vorbim în ucraineană cu colegii noştri", a spus Cernov, profesor la Universitatea din Cernăuţi.
Întrebări-capcană de la 1880
Nu e pentru prima dată când minoritatea românească ar fi chemată să răspundă la întrebări-capcană. Potrivit Alexandrinei Cernov, recensămintele austriece din 1880 şi 1910 au folosit întrebarea "Care este limba dumneavoastră de conversaţie?" şi majoritatea au răspuns că este germana. În satele mixte, românii au declarat că folosesc ucraineana.
Ion Popescu, deputat în parlamentul ucrainean, ales pe listele Partidului Regiunilor, a declarat că, deocamdată, nu se poate vorbi de o formă finală a întrebării privind folosirea limbii. "Întrebarea nu este încă formulată. Trebuie să facem propagandă pentru ca românii să se declare români, să îşi declare limba, aşa cum vor face ungurii, ucrainenii şi ruşii", a subliniat Popescu, singurul parlamentar de origine română din Rada Supremă.
De ce scade numărul vorbitorilor de limbă română
Cu sau fără întrebări-capcană la recensământ, numărul vorbitorilor de română continuă să scadă în Ucraina. "Cifra de şcolarizare a copiilor care învaţă limba română se reduce. Motivele sunt migraţia şi natalitatea scăzută. Au emigrat foarte mulţi tineri care şi-au luat cu dânşii copiii şi care au devenit acolo deja cetăţeni ai ţărilor respective. Ei preferă Italia, Spania, Portugalia. A crescut şi mortalitatea în raport cu natalitatea, sunt probleme legate şi de Cernobâl - numărul de cazuri de cancer la copiii înregistrează o creştere", a explicat Alexandrina Cernov. "Există pericolul ca unele şcoli cu predare în limba română să fie închise din lipsă de elevi. Aproape în fiecare an pierdem 2-3 şcoli, care se transformă în şcoli mixte", a avertizat Cernov, care este şi redactor-şef al revistei "Glasul Bucovinei".
Români şi moldoveni
În regiunea Cernăuţi, recensământul din 2001 a consemnat un număr de 114.555 persoane (12,5% din populaţia totală) care s-au declarat români şi 67.225 de persoane care s-au declarat moldoveni. În total, aproximativ 19,8% populaţie românofonă. În anul şcolar 2008-2009, conform datelor statistice oficiale, funcţionau 80 de şcoli cu predare în limba română.
În regiunea Trasncarpatia sunt peste 32.000 de etnici români (2,6% din populaţia regiunii), care au 11 şcoli cu predare în limba română şi 2 şcoli mixte, potrivit datelor aflate pe site-ulConsulatului General al României la Cernăuţi. Mesaj dinspre Bucureşti La ceremonia de deschidere a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat între 21 şi 23 octombrie, a participat şi secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac. Acesta a subliniat importanţa unor astfel de întruniri pentru consolidarea identităţii şi valorilor româneşti în comunităţile din afara frontierelor, îndemnându-i pe jurnalişti să se implice mai mult în promovarea acestora. La rândul său, Consulul general al României la Cernăuţi, Tatiana Popa a accentuat importanţa potenţialului comunităţilor româneşti din afara graniţelor, care poate fi valorificat de către jurnaliştii români.