Energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 să fie rentabil, a declarat, astăzi, Radu Dudău, coordonatorul proiectului Strategiei Energetice a României 2016 - 2030, în cadrul unei conferinţe de profil.
El a prezentat date din viitorul proiect al strategiei energetice, arătând că ponderea energiei nucleare în mixul energetic al ţării va depinde de rezultatul negocierilor cu investitorul care vrea să participe la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, respectiv compania chineză CGN.
„Pentru consumator, este important acel preţ de referinţă negociat cu investitorul şi care va fi stabilit ca preţ de referinţă pentru care investitorul ar urma să primească o garanţie sub forma unui contract pentru diferenţă. Undeva la 82 de euro pe MWh este un break-even. Se poate justifica un nivel de preţ de referinţă peste acest nivel în marje limitate, luând în calcul efectele de multiplicare economică şi de securitate energetică ale acestui proiect”, a spus Dudău, citat de Agerpres.
Datele bursei de energie OPCOM arată că, în septembrie, preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare a avut o medie de 35 de euro pe MWh.
Potrivit lui Dudău, contractul pentru diferenţă nu reprezintă o schemă de sprijin, ci este un mecanism care garantează o constanţă a veniturilor pe care le primeşte investitorul.
„Se poate merge cu câţiva euro în plus faţă de preţul de 82,5 euro pe MWh. Dacă preţul ar fi prea mare, contractul de diferenţă se va transforma în subvenţie. Eu cred că este un element care trebuie negociat. Spun că în strategia energetică o investiţie de acest fel, care aparţine unei întreprinderi, are o importanţă strategică, dar detaliile dealului depind de aranjamentele dintre părţi şi cred că trebuie să aibă în vedere ceea ce este suportabil pentru consumatorul român”, a mai spus Radu Dudău.
La rândul său, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a susţinut că acest preţ face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 şi 4.
„Vizavi de preţul de 82 de euro pe MWh, cred că este important să ne aducem aminte ce înseamnă el. Nu ştiu care sunt datele de intrare ale celor care au ajuns la acest preţ, dar el este echivalentul a ceea ce, în mecanismul contractelor pentru diferenţă, se numeşte strike-price, care este un preţ determinat printr-un model matematic ce spune: dacă eu pun toate costurile care mi se par corecte, ajung la un preţ al MWh la care această investiţie se poate recupera, înţeleg că în acest caz este vorba de 82 de euro. De unde înţelegem că, în momentul în care statul român va promova această legislaţie, la capitolul nuclear, un strike-price pe care îl va accepta va fi de 82 de euro. Vom vedea în final care va fi acest preţ, pentru că acesta face obiectul unor negocieri cu investitorul, în funcţie de nişte date concrete cu care investitorul va veni. Deci astăzi îl luăm ca preţ de referinţă”, a arătat Lulache.
Săptămâna trecută, Daniela Lulache declara, pentru Agerpres, că negocierile cu chinezii de la CGN pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt pe ultima sută de metri, printre aspectele care încă se discută fiind rolul statului român în acest proiect.
„Suntem pe ultima sută de metri, dar mai sunt câteva aspecte de clarificat. Primordial, sunt aspecte ce ţin de rolul statului în acest proiect. Mai avem o etapă de consultări cu diverse instituţii ale statului şi am avut nevoie de încă puţin timp”, a spus Lulache.
Negocierile cu compania chineză CGN pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă au fost prelungite până la data de 20 decembrie 2016, potrivit unei decizii a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Nuclearelectrica, care a avut loc luni, 17 octombrie.
Totodată, acţionarii au respins o solicitare a Fondului Proprietatea, care a cerut Nuclearelectrica să prezinte un raport privind suma cheltuită până acum cu acest proiect, precum şi suma bugetată de companie pentru următorii ani, în scopul susţinerii reactoarelor 3 şi 4.
În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara că proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.
Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.