Evenimentul a fost dominat de pavilioanele Germaniei national-socialiste și Uniunii Sovietice, situate față în față, într-o perioadă de confruntare ideologică, politică și chiar militară în Spania devastată de războiul civil al celor două state.
Expoziția Internațională de Artă și Tehnologie în Viața Modernă era inaugurată la Paris pe 25 mai 1937, rămânând deschisă până la 25 noiembrie.
De altfel, Albert Speer și Boris Iofan, arhitecții celor două pavilioane, au obținut medalia de aur pentru designul lor, pe măsura fondurilor impresionante investite de Hitler și Stalin care își proiectau simbolic puterea.
Pavilionul românesc, opera arhitectului Duiliu Marcu, era o clădire sobră de o factură modernă, cu elemente subtile de influență romană și bizantină. Pereții erau decorați cu fresce prezentând scene din istoria națională ori fotografii cu peisaje naturale, mănăstiri și monumente istorice din România.
O statuie în dimensiuni naturale a Regelui Carol al II-lea sculptată de Cornel Medrea, a fost amplasată în sala de onoare, unde se mai găsea și un basorelief de Ion Jalea dedicat Unirii.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric