Exploatarea cimitirelor, a liniei ferate, a Mării Neagre, dar şi a bogăţiilor subterane ale României se va putea face prin parteneriate public-private.

Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a legii parteneriatului public-privat, drumurile şi parcurile sunt doar câteva exemple de obiective pe care statul le va putea reabilita cu bani privaţi.

Astfel, primăriile, consiliile judeţene şi ministerele vor putea încheia cinci tipuri de contracte: proiectare - construcţie - operare - transfer (PCOT), construcţie - operare - dezvoltare - transfer (CODT), construcţie - operare - transfer (COT), dezvoltare - întreţinere - operare - transfer (DIOT) şi reabilitare - operare - transfer (ROT), iar Secretariatul General al Guvernului (SGG) va elabora, anual, o strategie naţională pentru promovarea şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat.

În plus, în cadrul SGG, va exista Unitatea Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public- Privat. Aceasta va avea, ca şi atribuţii, urmărirea şi raportarea periodică către Guven, precum şi modul în care se va pune în aplicare strategia naţională pentru promovarea şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat. Secretariatul Guvernului va înfiinţa şi va gestiona şi o bază de date a tuturor proiectelor de parteneriat public-privat anunţate, precum şi a celor în desfăşurare şi finalizate.

Tot acesta este cel care va stabili contacte şi va ţine legătura cu organismele guvernamentale şi nonguvernamentale, precum şi cu investitori străini şi autohtoni, se mai specifică în proiectul de Hotărâre de Guvern privind stabilirea normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat 178/2010.

Se caută investitori care nu afectează deficitul bugetar

"Impactul principal al prezentului proiect de act normativ îl reprezintă atragerea finanţării disponibile pe piaţă, acordându-se o atenţie deosebită investiţiilor care nu determină efecte asupra deficitului bugetar şi a datoriei publice a statului. Este importantă dinamizarea procesului de atragere a investiţiilor private în proiecte de interes public de anvergură la nivel naţional şi foarte importante la nivel local. Noile reglementări vor acorda o atenţie specială aspectelor coroborate proiectelor de parteneriat public-privat, care implică cofinanţare cu fonduri structurale şi de coeziune - eligibilitatea tipurilor de proiecte, eligibilitatea cheltuielilor, ratele potenţiale de cofinanţare, ajutorul de stat şi posibilităţi de venituri neaşteptate -, aspecte neglijate aproape în totalitate de legislaţia în vigoare", se specifică în expunerea de motive a Hotărârii de Guvern.

Parcuri şi drumuri comunale, reabilitate cu bani privaţi

Pentru realizarea de drumuri comunale, vicinale, străzi, pieţe publice, târguri, oboare şi parcuri publice, precum şi pentru zone de agreement, lacuri şi plaje, care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean, reţele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, staţiile de epurare şi obiective de management al deşeurilor şi gropi ecologice vor putea fi încheiate contracte publice-private de către consilile locale, potrivit actului.

Şi pentru orice sediu de bibliotecă sau cultural, sau pentru orice se află în patrimonial primăriei şi este de interes local vor hotărî parteneriatele aleşii locali, prin hotărâre de consiliu.

Şi cimitirele şi resursele naturale se dau la privat

Chiar şi un cimitir poate fi amenajat în parteneriat privat, sau se poate extrage orice bogăţie subterană de către edilii şi firme private. Asta, dacă locaţia sau resursa nu a fost declarată de de interes judeţean sau naţional. Tot ce este de interes judeţean va putea fi reabilitat cu fonduri private, numai dacă consiliile judeţene vor adopta hotărâri prin care să fie aprobate parteneriate publice-private.

Firmele ar putea percepe o taxă pe râuri

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte lucrările de amenajare din Delta Dunării, a albiilor râurilor, dar şi a plajei şi a falezei Mării Negre ar putea să fie realizate de firme private prin contracte încheiate de autorităţile centrale. Acestea vor putea percepe un tarif de exploatare, care va fi stabilit împreună cu statul la sfârşitul investiţiei şi poate fi renegociat.

Şi apele maritime cu bogăţiile lor naturale şi cu potenţialul energetic valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime, dar şi căile navigabile interioare vor putea amenajate şi exploatate în parteneriat public-privat. Şi calea ferată, aeroporturile şi castelele vor putea fi administrate de privaţi.