România are o perspectivă negativă pentru anul 2024 și riscă să devină o țară nerecomandată pentru investiții, pe fondul deficitului bugetar imens produs de creșterile accelerate de salarii pentru bugetari și de angajările masive la stat.
La jumătatea lunii decembrie, agenția de evaluare financiară Fitch Ratings și-a schimbat perspectiva ratingului de țară al României la negativă, ceea ce a deschis posibilitate ca calificativul să fie coborât la „junk” la următoarea evaluare, potrivit Agerpres.
Ratingul de țară al României, schimbat la „junk”
Într-o analiză a economiei românești efectuată cu aproximativ două luni mai devreme decât programul oficial, agenția de rating a explicat că revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, un Parlament mai divizat, deficitul bugetar și perspectivele fiscale.
Instituția afirmă că incertitudinile politice au ajuns la un nivel ridicat și este foarte probabil ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ asupra consolidării fiscale.
„Trebuie să înţelegem că avem o problemă cu bugetul, dar una uriaşă. Avem o problemă de credibilitate în faţa finanţatorilor internaţionali. Instituţiile care fac aceste aprecieri ne împing în junk mâine-poimâine. Avem o problemă de credibilitate în faţa aliaţilor noştri, atât în Alianţa Nord-Atlantică, cât şi în Uniunea Europeană şi avem de făcut şi alegeri prezidenţiale", a afirmat, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor
România, deficit bugetar a depășit 8%
Bugetul pentru anul în curs, care a fost inițial proiectat pentru un deficit de 5% din PIB, este pe cale să se închidă într-un dezechilibru semnificativ. Deficitul va depăși 8% din produsul intern brut, o cifră care nu a mai fost depășită decât în pandemia din 2020, când soldul negativ a fost de 9,5% din PIB.
În primăvara acestui an, secretarul de stat Alin Marius Andrieş, reprezentantul Ministerului Finanțelor, a avertizat că presiunea pe cheltuieli este mare în acest an, pentru că este un an electoral atât la nivel european, cât și în România. Acesta a fost primul semn că bugetul a depășit țintele.
„Deficitul bugetar pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, este 5%. Cu toţii cunoaştem că, fiind un an electoral, atât la nivel european, dar mai ales la nivelul României, când avem toate alegerile în anul 2024, presiunea pe cheltuieli este una foarte mare.
După cum ştiţi, anul trecut, la nivelul Guvernului, s-a adoptat un set de măsuri din perspectivă fiscală, care a mers pe trei paliere: pe de o parte introducerea unor noi taxe, pe de altă parte eliminarea unor facilităţi şi în al treilea rând măsuri care să conducă la creşterea capacităţii instituţionale a ANAF şi la o mai bună colectare.
Şi anul acesta punem accent în special pe acestea", a spus Alin Marius Andrieş, la o conferinţă în luna mai.
În primele șase luni, exista un deficit de 3,6% din PIB
Consiliul Fiscal a avertizat pentru prima dată că există o șansă ca soldul negativ să crească la 8% ca urmare a costurilor generate de noua lege a pensiilor și creșterile salariale din sectorul public, după datele de la jumătatea anului care au indicat un deficit bugetar de 3,6% din PIB.
„Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare.
Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB.
Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului", se afirmă într-un raport al Consiliului Fiscal.
Datoria publică a crescut pentru al doilea prag de alertă stabilit
În ceea ce privește datoria publică, Consiliul Fiscal (CF) a atras atenția asupra faptului că datoria publică a crescut pentru al doilea prag de alertă stabilit de Legea Responsabilității Fiscale Bugetare, ajungând la 51,6% din PIB la sfârșitul lunii martie.
Datorie publicăSursa foto: Arhiva EvZ
În aceste circumstanțe, Daniel Dăianu, președintele CF, a subliniat că ajustarea bugetului public nu se limitează doar la cheltuieli, având în vedere presiunile viitoare asupra bugetului public în domenii precum apărarea, educația și sănătatea publică.
Acesta susține că creșterea veniturilor bugetare nu poate fi doar rezultatul unei colectări mai bune de taxe și impozite; mai degrabă, ar trebui să implice o reclamă și modificări ale sistemului fiscal.
Deficit bugetar datorat creșterii pensiilor și salariilor
Cu toate acestea, analiștii economici susțin că creșterea semnificativă a salariilor în sectorul public de 20%, creșterea salariului minim și creșterea semnificativă a pensiilor au adus mai mulți bani la consum, ceea ce a dezechilibrat balanța externă.
În aceste circumstanțe, guvernul propune o iertare de datorii la începutul toamnei, în septembrie, pentru a îmbunătăți colectarea și a sprijini mediul de afaceri.
Aceste eforturi de a crește colectarea creanţelor bugetare trebuiau genera 7,9 miliarde de lei în buget, conform estimărilor ministrului Finanțelor de la acea vreme.