Rodica Aida Popa de la Înalta Curte este judecătoarea care deține „recordul absolut” la mandate pe siguranța naționala.
„A avut calitatea de șef al structurii de securitate în perioada 7.09.2011-17.09.2013. În aceeași perioada a soluționat solicitări privind emiterea de mandate de securitate naționala în număr total de 3009. În perioada 1.10.2012-17.09.2013 au fost soluționate în total 1379 de solicitări dintre care niciuna nu a fost respinsă”, informează IICJ.
Jurnaliștii de la Lumea Justiției au arătat de-a lungul timpului că printre judecători de mandate de la Înalta Curte s-a numărat și Rodica Aida Popa, cea care a fost vicepreședinta instanței supreme din 16 septembrie 2010 pana în 16 octombrie 2013, și cea căreia președinta CSM, judecătoarea Lia Savonea a vrut să îi apere independența și imparțialitatea față de articolul „Chipurile râului” de sursa citată în 4 iulie 2019.
Gratie cererii făcute de șefa CSM Lia Savonea la Inspecția Judiciară, cerere care a stat la baza Raportului nr. 19-3265 al Direcției de inspecție pentru judecători, a ieșit la iveală numărul mandatelor de securitate naționala emise de judecătoarea Rodica Aida Popa la Înalta Curte.
Ne puteți urmări și pe Google News
Conform Raportului ÎJ nr. 19-3265, în perioada 7 septembrie 2011 – 17 septembrie 2013, perioada în care a ocupat calitatea de șefă a structurii de securitate la Înalta Curte de Casație și Justiție, Rodica Aida Popa „a soluționat solicitări privind emiterea de mandate de securitate naționala în număr total de 3009”. Inspecția precizează totuși că Înalta Curte nu a putut oferi date pe fiecare judecător în parte referitor la procentul cererilor admise sau respinse.
Același Raport arată că Înalta Curte a precizat că, în perioada 1 octombrie 2012-17 septembrie 2013, în care cererile formulate de Serviciul Roman de Informații au fost primite și soluționate în format electronic, „au fost soluționate în total, la nivelul Înaltei Curți de Casatei și Justiție, un număr de 1379 de solicitări”. Dintre acestea, a arătat Înalta Curte, nicio cerere de la SRI nu a fost respinsă.
Cu alte cuvinte, toate cererile de mandate pe securitate naționala formulate de SRI la ÎCCJ au fost admise! Întrucât din Raportul Inspecției nu este foarte clar dacă mandatele admise de pe scaun revin tot în sarcina Aidei Popa (și sunt incluse în cele 3009 de mandate emise de aceasta, conform adresei Înaltei Curți), Lumea Justiției solicită public instanței supreme să comunice defalcat numărul mandatelor de siguranța națională emise de fiecare judecător de mandate!
Iată ce se arată în Raportul Inspecției Judiciare nr. 19-3265 privind posibila afectare a independenței și imparțialității judecătorilor Înaltei Curți de Casatei și Justiție prin articolul „Chipurile râului” publicat pe Lumea justiției în 4 iulie 2019, Raport soluționat de Secția pentru judecători în 7 noiembrie 2019:
„Este reala și susținerea referitoare la doamna judecător Rodica Aida Popa privind calitatea sa de șef al structurii de securitate al Înaltei Curți de Casatei și Justiție. (...) Astfel, prin adresa nr... (nesecreta) Înalta Curte a comunicat faptul ca doamna judecător a avut aceasta calitate în perioada 7.09.2011-17.09.2013. In aceeași perioadă a soluționat solicitări privind emiterea de mandate de securitate naționala în număr total de 3009. Deși instituția a menționat că nu deține date pe fiecare judecător în parte referitor la procentul cererilor admise/respinse, totuși a arătat că în perioada 1.10.2012-17.09.2013 (perioada în care cererile formulate de Serviciul Roman de Informații au fost primite și soluționate în format electronic) au fost soluționate în total, la nivelul Înaltei Curți de Casatei și Justiție, un număr de 1379 de solicitări dintre care niciuna nu a fost respinsa.
În aceste condiții, în mod natural se poate desprinde concluzia trasă de jurnalist în sensul că aceste mandate au fost date pe banda rulantă; chiar dacă exprimarea conține, în sine, o exagere – de vreme ce statistic, oricât ar fi de improbabil, nu este imposibil ca toate solicitările să fi fost admisibile si întemeiate – ea are, totuși, la baza, date reale care îndreptățesc, întrucâtva, suspiciunile opiniei publice.
Îndoielile autorului articolului cu privire la corectitudinea deciziilor se întemeiază așadar, chiar pe soluții certe, clare, lipsite de echivoc ale Curții Constituționale referitoare la legalitatea atât a ambelor complete de prima instanța, cât și a legalității completului de 5 judecători care a soluționat în calea de atac Dosarul Referendumului”.
Recomandările noastre
